Articol de Remus Dinu – Publicat sambata, 12 aprilie 2025, 00:18 / Actualizat sambata, 12 aprilie 2025 00:35
La aproape două decenii de când era considerat „unul dintre cele mai promițătoare produse ale lui FC Argeș”, Dănuț Ivănică, fotbalist descoperit în pepiniera lui „Nicolae Dobrin” de la Valea Ursului, privește nostalgic spre adolescența trăită în Trivale și începuturile carierei. Reperat și de Gazeta Sporturilor, pe vremea când avea 20 de ani, teleormăneanul s-a retras și lucrează astăzi la Sporting Roșiori, în Liga 3. GSP.ro reface în rândurile de mai jos povestea roșcovanului din atacul Piteștiului.
În urmă cu 15 ani, era în centrul unui reportaj realizat de Gazeta la Pitești. Abia împlinise 20 de ani, marca deja goluri pentru FC Argeș și fusese ultimul fotbalist de perspectivă descoperit de Nicolae Dobrin înainte de dispariția „Gâscanului, petrecută în toamna lui 2007”.
„GSP îți prezintă moștenirea prețioasă a lui Dobrin pentru fotbalul românesc”, titra regretatul Cristian Marinescu, timp de peste două decenii corespondent al Gazetei la Pitești, într-un interviu pe care Ivănică i l-a acordat de lângă mormântul „Prințului din Trivale”.
Stăteam ore în şire de vorbă, nu numai despre fotbal, ci şi despre viaţă! Mi-a spus că, înainte de a fi un mare fotbalist, trebuie să fiu un om! Fiecare sfat de după un meci, fiecare mângâiere sau fiecare muştruluială m-au ajutat! Eram fascinat de fiecare cuvânt al domnului Dobrin.
– Dănuț Ivănică în 2010, despre interacțiunile cu Dobrin
A luat în piept prăpădul de după Penescu
Cariera lui Ivănică, bruiată de diverse împrejurări nefericite, nu s-a ridicat însă la nivelul așteptărilor croite în jurul său.
Atacantul de careu a fost contemporan cu „era post-Penescu”, adică cea în care clubul abia reușea să mai subziste, pradă problemelor financiare și instabilității. Apogeul și l-a atins în liga secundă, unde puștiul născut la Roșiorii de Vede era unul dintre marcatorii frecvenți ai Argeșului. Fusese promovat la prima echipă de Ionuț Badea.
În toată rețeta nefastă își face loc și o accidentare delicată, o ruptură teribilă de ligament încrucișat, care l-a ținut timp de opt luni în afara circuitului pe cel supranumit „Roșcovanul din Trivale”.
Ivănică își găsește loc în ultimele nuclee de fotbaliști „inventați” în laboratoarele de Pitești, înainte ca echipa să fie desființată. A fost coleg, printre alții, cu fostele mari speranțe Cătălin Doman și Leonard Manole, cu Alexandru Răuță, ajuns căpitan la Dinamo, cu Marius Briceag, ex-Craiova și FCSB, Rover Cârstea (fost golgeter al Argeșului, la un pas să semneze cu Dinamo în 2011, ajuns la Timișoara), Andrei Panait, Roberto Boboacă sau Monel Cârstoiu. Ultimul, accidentat grav de Alex Pițurcă, în vara lui 2008.
Falimentul inevitabil din 2013 a risipit în toate direcțiile o generație întreagă, iar notă discordantă n-a făcut nici atacantul șlefuit la Școala „Nicolae Dobrin”, care și-a încheiat aventura de la Pitești cu un bilanț de 80 de partide și 12 goluri înscrise.
A mai jucat ulterior pentru FC Olt Slatina, UTA, Farul, Minaur, Delta Dobrogea Tulcea și, în final, o escală în orașul natal, la Sporting Roșiori, terminându-și cariera fără meci pe prima scenă și cu o mulțime de „ce-ar fi fost dacă…”.
Dănuț Ivănică, 15 ani mai târziu: „Îi cam surclasam pe toți la noi acasă. Eram tineri, dar făceam față”
Contactat de GSP, Dănuț Ivănică a realizat o incursiune în trecutul său la FC Argeș, aplaudând parcursul actual al echipei, în cărți să revină pe prima scenă.
„Vreau să promoveze și îi văd să reușească asta. Mă uit la meciuri, i-am văzut și miercuri, la Reșița. O văd pe FC Argeș pe locul 3, care va fi direct promovabil.
Au jucători, au antrenor, au conducător, important e să facă și echipă. Știi cum e, când ai individualități, e mai greu să le pui într-o echipă. Dar se pare că sunt omogeni și au început să joace bine, m-am uitat și eu la meciuri”.
Continuă amintindu-și de anii din Trivale: „Am petrecut mult timp la Pitești… Trei ani la Școala «Nicolae Dobrin», am venit acolo din clasa a noua, după care m-a cumpărat FC Argeș și am stat încă cinci ani.
După ce am retrogradat în 2009, la faza cu domnul Penescu, am fost până în 2013 în Liga 2. Am rămas mulți tineri, dar făceam față cu brio. Veneau la noi acasă echipe bune, cu bani, dar le cam surclasam. Iar majoritatea dintre noi eram născuți în ’89, cam toți aveam 20 de ani. Am fost coleg cu Briceag, cu Rover Cîrstea….Sunt sigur că, dacă rămânea acea echipă, am fi reușit să promovăm în 2014.
Crede-mă, probabil lumea nu prea ne băga în seamă atunci, dar să joci trei-patru ani ani numai cu copii și să faci față… N-aveam bani mulți, fiindcă Penescu nu mai putea să bage bani în echipă, dar a fost un nucleu bun de jucători la FC Argeș. E păcat că echipa n-a mai putut să continue (n.r. s-a desființat în 2013)”, a mărturisit Ivănică, în dialog cu GSP.ro”.
„Am fost ultimul produs descoperit de Dobrin”
Amintirile cu inegalabiliul Dobrin sunt neprețuite, le poartă în continuare ca pe-un talisman. Proaspete i se par și fotografiile descoperite în arhiva foto a site-ului:
„Am multe amintiri cu Dobrin…Am petrecut trei ani la școala dânsului. Am fost ultimul produs al dânsului, da. E o chestiune care n-a fost așa mediatizată la acel moment. Nejucând prea mult, accidentându-mă după ce FC Argeș a promovat (n.r. în 2008), cazul meu nu a fost așa mediatizat.
M-am dus la școala lui Dobrin în clasa a noua, am făcut liceul la Pitești, am dat probe la Valea Ursului și, după 3 zile, am trecut acele probe. Am stat acolo, la hanul de la Valea Ursului. Când m-am dus acolo, generația mea juca deja de un an împreună, eu am intrat după ce am terminat clasa a noua. Primul an a fost de acomodare pentru mine.
Dobrin venea zilnic la antrenamente, iar la meciuri nu lipsea niciodată, deși se știa că avea probleme de sănătate. Câteodată, se uita de pe geamul de la biroul lui la antrenamentele noastre. Ne viziona, mai venea la noi pe teren. Ne mai dădea câte o centrare… De pe loc, normal, avea 60 de ani. Înaintea meciurilor noastre, Dobrin venea la noi, ne mai oferea câteva sfaturi”.
„Îmi amintesc, pozele (n.r. din arhiva GSP) sunt după ce am dat gol la Târgu Mureș și am bătut cu 2-0. De atunci a început lumea să știe de mine.
Chiar am fost ultimul lui produs și-ți zic de ce… Țin minte că mai aveam un ultim an la școala dânsului, l-a chemat pe Ionuț Badea să ne vadă, îi spusese că are câțiva jucători buni. Imediat a pus ochii pe mine și m-a selecționat. Dobrin i-a spus lui Ionuț Badea să vină să mă vadă. După ce am debutat, la 2-3 luni a murit”, a mai povestit Ivănică.
Am fost «principal» la Sporting Roșiori, acum sunt «secund», sunt licențiat B. Am grupe de copii la Roșiorii de Vede de șase ani de zile. La echipa mare, mergem pe un trend descendent, au fost probleme mari cu banii, stăm rău. Am suferit cu banii și n-au mai venit jucători. Satisfacția o am cu copiii, suntem pe primul loc cu cei de la U15 la nivel de județ.
– Dănuț Ivănică, fost atacant FC Argeș