Războiul
declanșat de ruși în Ucraina pare interminabil, iar cele două
tabere se acuză reciproc de încălcarea oricărei tentative de
armistițiu. Analiștii explică, într-o analiză pentru „Adevărul”,
care ar fi cea mai bună pace din perspectiva României și ce ar
trebui să facă Trump și europenii pentru a se asigura că războiul
încetează.
Trump și Macron pot face mai multe împreună decât dezbinați. FOTO: AFP
Secretarul
general al NATO, Mark Rutte, este convins că Donald Trump poate
obține încetarea războiului din Ucraina prin negocieri cu Rusia.
Asta deși europenii, nemulțumiți că nu sunt parte a procesului de
pace, neagă și susțin că asistăm la falimentul ideilor lui
Trump. Dacă părerile experților sunt împărțite în această
privință, „Adevărul” apelează la doi cunoscuți experți
pentru a afla cum ar putea SUA și europenii să-l convingă pe Putin
să oprească agresiunea asupra Ucrainei, dar mai ales ce fel de pace
ar conveni cel mai mult României. Un posibil răspuns îl oferă în
analiza lor politologul Corneliu Bjola, profesor de Diplomație la
Universitatea Oxford, și expertul internațional în probleme de
politici de apărare națională, Hari Bucur Marcu.
Negocierile
dintre administrația Trump și Rusia, respectiv Ucraina, nu au
condus încă la un rezultat spectaculos. Chiar și așa, secretarul
general al NATO, olandezul Mark Rutte, vede germenii unei păci și
laudă acțiunile lui Trump, exprimându-și convingerea că liderul
de la Casa Albă poate aduce pacea.
„Eu
observ o situație în care să putem ajunge la un rezultat pozitiv
sub îndrumarea președintelui Donald Trump”, a fost mesajul lui
Rutte, în timp ce în Europa Trump este contestat.
Trump cu Putin, la fel ca Chamberlain cu Hitler?
Politologul
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea
Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, nu
este de acord cu afirmația lui Rutte. Românul este unul dintre
criticii politicilor administrației Trump și crede că americanii
au dat greș în tratativele cu rușii. El
consideră că singurii care pot obține pacea sunt europenii, însă
nu prin concesii tot mai mari pentru Federația Rusă, ci mai degrabă
printr-o atitudine fermă în raport cu Moscova. În opinia lui
Corneliu Bjola, mai important e cum se va ajunge la un armistițiu și
care vor fi condițiile. În acest sens, el îl compară pe Trump cu
fostul premier britanic Neville Chamberlain.
„În
privința declarației lui Rutte, trebuie să rămânem realiști.
Problema nu este doar dacă se va ajunge la un armistițiu, ci în ce
condiții. Neville Chamberlain flutura, în 1938, faimoasa hârtie cu
«peace in our time», după Acordul de la München, doar pentru ca
acea «pace» să se prăbușească câteva luni mai târziu.
Acordurile prost negociate nu aduc stabilitate – ci alimentează
noi conflicte”, spune Bjola.
În
opinia sa, Mark Rutte este duplicitar și amintește că batavul se
contrazice singur, în funcție de publicul căruia i se adresează.
„În
calitate de secretar general al NATO, Mark Rutte nu poate contrazice
public poziția lui Donald Trump, deși, acum zece zile, la Varșovia,
Rutte declara că decizia Summitului de la Washington din iulie 2024
– privind ireversibilitatea drumului Ucrainei către NATO –
rămâne în vigoare (o idee pe care emisarul lui Trump, Steve
Witkoff, o denunță acum). Este clar că spre deosebire de Witkoff
(agent imobiliar de profesie), Rutte înțelege foarte bine
pericolele unei «păci» grăbite, construite pe baza unor concesii
masive în favoarea Rusiei. Trump pare foarte determinat să încheie
conflictul «cu orice preț», la fel de dezastruos cum a făcut în
Doha privind retragerea din Afganistan, iar Kremlinul a sesizat
această vulnerabilitate și încearcă să obțină la masa
negocierilor ceea ce nu a reușit pe câmpul de luptă”, explică
profesorul român.
Ce fel de pace ar fi de dorit pentru România
Pe
de altă parte, Europa are un avantaj în negocierile ce vor urma,
însă va trebui, spune Corneliu Bjola, să păstreze două linii
roșii importante și să nu renunțe sub nicio formă la ele. Pentru
România, acestea sunt esențiale, iar în cazul în care europenii
ar abdica de la ele, ne-am afla într-o situație complicată.
„Europa
are – și trebuie să mențină – două linii roșii clare: 1)
Nici o recunoaștere de jure a teritoriilor ocupate ilegal de Rusia.
2) Nici o ridicare a sancțiunilor fără garanții de securitate
credibile pentru Ucraina. Ambele condiții sunt esențiale nu doar
pentru stabilitatea regională, ci și pentru securitatea României.
Acceptarea legală a suveranității Rusiei asupra teritoriilor
ocupate ar crea un precedent periculos – o veritabilă cutie a
Pandorei cu efecte distructive pentru întreaga Europă de Est. Iar
un armistițiu încheiat fără garanții de securitate solide ar
însemna, în esență, reeditarea momentului München: o invitație
deschisă pentru Rusia de a lovi din nou – astăzi Ucraina, mâine
Moldova, iar mai târziu România”, susține profesorul.
Corneliu
Bjola își păstrează totuși optimismul și spune că armistițiul
este încă posibil, dar pentru asta ar fi de dorit ca în negocieri
să fie implicați și europenii.
Rol important și pentru România
„Prin
urmare, da – trebuie să rămânem încrezători că un armistițiu
este posibil. Dar nu cu orice preț și nu în orice condiții. Iar
modul inept în care aceste negocieri au fost conduse până acum de
administrația americană ridică probleme serioase pentru Ucraina,
pentru flancul estic și pentru România în mod direct”, consideră Bjola.
România, deși nu are capabilități deosebite, poate avea un rol destul de important, după ce se va semna un armistițiu, iar o „coaliție a voinței”, oricare ar fi, va fi prezentă în Ucraina ca o garanție că războiul nu va reizbucni.
„Sprijinul britanic și francez va rămâne ferm, si va deveni parte integrantă dintr-o dezbatere strategică mai amplă privind consolidarea unui pol european se securitate – o direcție în care România trebuie să participe nu doar simbolic, ci activ, inteligent și cu curaj. România va acționa ca un hub pentru asta. Altfel spus, România va acționa ca hub pentru susținerea militară navală și aeriană a trupelor ce vor fi prezente în Ucraina”, încheie Bjola.
Hari
Bucur Marcu este expert internațional în probleme de politici de
apărare naționale. A fost printre oamenii care au făcut posibilă
acceptarea României în NATO și a contribuit la reformarea forțelor
armate române. Nu în ultimul rând, Hari Bucur Marcu și-a făcut
un nume imortant ca expert pentru politica de apărare la Centrul de
la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate și din
postura de coordonator academic al Centrului de Studii NATO din
București.
Spre
deosebire de Corneliu Bjola, Hari Bucur Marcu este mai optimist, iar
poziția sa e mai apropiată de cea a lui Mark Rutte.
Poziția corectă în negocieri
„Donald
Trump a negociat corect, el vrea să facă pace și vrea ca acest
război absurd să ia sfârșit. Și are dreptate, fiindcă zilnic
mor mii de oameni de ambele părți, așa că e clar că războiul
trebuie să înceteze”, consideră Hari Bucur Marcu.
Donald
Trump este mai pro ucrainean decât ar putea să creadă unii și în
niciun caz nu face concesii Moscovei. Cu privire la situația
Crimeei, administrația Trump nu face decât să realizeze că în
acest moment este imposibil ca această peninsulă să fie recucerită
de ucraineni.
„Administrația
Trump este realistă. Dacă ucrainenii ar fi fost capabili să-i
scoată pe ruși de acolo, ar fi făcut-o deja din 2014. Să nu uităm
că le-au lăsat Crimeea rușilor fără să tragă un singur foc”,
mai spune expertul.
Strategia lui Trump în negocierile cu Rusia poate fi câștigătoare
În
ce privește poziția lui Donald Trump, liderul de la Casa Albă ar
face un joc inteligent și ar promova o anumită ambiguitate
strategică prin care reușește să surprindă în negocieri.
„Americanii
au negociatori foarte buni, dar a fost necesar să abordeze un alt
ton decât cel războinic, ca să-l aducă pe Putin la negocieri. Nu
poți negocia cu cineva insultându-l sau spunând-i în permanență
că e vinovat pentru absolut tot. Da, rușii sunt invadatori și ei
au cauzat acest război, dar dacă vrei să obții rezultate când
negociezi, adopți un alt ton, așa cum face Trump. Pe de altă
parte, Trump a prelungit anumite sancțiuni pentru Rusia, lucru
despre care nu se vorbește. În plus, l-a amenințat pe Putin,
atunci când i s-a părut că Moscova nu respectă anumiți termeni.
Sub nicio formă nu se poate spune că Trump e prieten cu Putin sau
că îi face concesii. Acest lucru îl spune presa americană care
ține cu democrații, iar de aici ideea a fost preluată de europeni
pe nemestecate”, susține Hari Bucur Marcu.
În
ce privește România, lucrurile sunt clare. SUA și Trump nu își
vor abandona aliații și nu vor abandona Europa, chiar dacă își
redimensionează prezența pe continent.
„Există
false temeri în unele capitale europene cum că Trump lasă Europa
Rusiei, dar e o prostie mare. Nici vorbă de asta. Europenii nu au de
ce să se teamă în privința americanilor, nu vor fi trădați.
Pentru România, alianța cu SUA e esențială, nu avem cum să
renunțăm la parteneriatul care ne face să fim în siguranță
pentru simplul fapt că unora nu le place Trump sau din motive
ideologice. Din contră, europenii ar trebui să fie mai aproape de
Trump și să-i sprijine pe americani în negocieri, nu să critice
permanent ceea ce fac negociatorii lui Trump. Ar fi mișcarea
câștigătoare, unitatea alianței ar fi mișcarea care l-ar
convinge pe Putin să dea înapoi. Altfel, Trump va lua în calcul să
renunțe să mai fie mediator și nu văd cum s-ar mai negocia
eficient cu Vladimir Putin în lipsa americanilor”, susține Hari
Bucur Marcu.