Informația a fost publicată pe contul său de Instagram de către ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, care a discutat despre acest subiect cu omologul său român, ministrul Bogdan Ivan, potrivit Radioteleviziunii Voievodina. Cele două părți au convenit să semneze cât mai repede un Memorandum de Înțelegere privind hidrocentrala reversibilă Porțile de Fier III. „Construcția acestei centrale poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice, poate facilita integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua energetică regională și poate oferi soluții pentru stocarea sezonieră a energiei electrice, în interesul ambelor părți”, spune oficialul sârb.
Realizarea acestui proiect este o inițiativă a părții sârbe. Anul trecut partea română s-a arătat sceptică în legătură cu realizarea acestui proiect, iar ministrul Energiei de atunci, Sebastian Burduja, declara că România nu va accepta sub nicio formă să fie afectată producția de energie electrică la Porțile de Fier I și II. Compania americană Bechel a realizat deja un studiu de prefezabilitate privind construcția noii hidrocentrale la solicitarea părții sârbe. În urmă cu un an au fost prezentate datele preliminare referitoare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, dar datele nu au fost făcute publice de Ministerul Energiei din România.
Ce va însemna hidrocentrala
Potrivit map-ului Elektroprivreda Srbije (EPS), Porțile de Fier III va fi o centrală hidroelectrică reversibilă, situată la kilometrul 1007 al Dunării. Planul Serbiei este de a construi o hidrocentrală reversibilă pe Dunăre, adică o hidrocentrală cu acumulare prin pompare, cu o capacitate de 1.200, 1.800 sau 2.400 MW, în funcție și de acordul părții române „Cu 1.400 MW, am avea o hidrocentrală cu acumulare prin pompare pentru nevoile Serbiei, cu 1.800 MW am avea deja un proiect regional, iar ultima opțiune luată în considerare, de 2.400 MW, schimbă peisajul involving al regiunii, în ansamblu”, declara anul trecut secretarul de stat în Ministerul Energiei și Minelor, Veljko Kovačević, în presa sârbă. Centrala ar urma să funcționeze în mod turbină pentru a draw energie atunci când este nevoie și în mod pompare atunci când există un exces de energie, practic „ridicând” apa într-un rezervor care va fi construit mai sus. Costurile sunt estimate la miliarde de euro, iar finalizarea centralei nu este așteptată înainte de 2035, potrivit Ministerului Energiei și Minelor din Serbia. Cele două hidrocentrale existente, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II au împreună o capacitate de 1.600 MW
Porțile de Fier I a fost pusă în funcțiune în mai 1972, în timp ce Porțile de Fier II este în funcțiune din 1985.
Partea română, reticentă
Construcţia unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porţile de Fier III ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului şi navigabilităţii, inclusiv pe partea românească, motiv pentru care un astfel de proiect trebuie dezbătut pe larg în grupurile comune de lucru și niciun astfel de demers nu va putea începe fără acordul României, afirma Ministerul Energiei, într-un comunicat de presă transmis în luna mai a anului trecut. „Partea sârbă a adus la cunoştinţă părţi române şi intenţia construcţiei unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porţile de Fier III. Partea română a răspuns că este esenţial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română despre acest proiect. Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participaţie egală”, se mai arăta în comunicatul citat.
Și bulgarii vor două hidrocentrale pe Dunăre
Un alt proiect aflat în studiu este și construirea unei hidrocentrale pe Dunăre, în colaborare cu bulgarii, care ar urma să fie amplasată în zona Turnu Măgurele-Nicopole. Acesta este un proiect vechi, care datează dinainte de 1989. Bulgaria a inclus realizarea acestui proiect în strategia sa energetică până în 2035. Ea ar urma să aibă 840 MW și a fost înscrisă anul trecut pe lista proiectelor transfrontaliere de energie regenerabilă (Lista CB RES) care ar urma să primească asistenţă financiară nerambursabilă prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF Energy). Toate proiectele care obțin statutul CB RES se află pe o listă de proiecte eligibile, fapt ce le permite țărilor inițiatoare să aplice pentru obținerea de granturi CEF Energy pentru studii și lucrări tehnice. O altă hidrocentrală care s-ar putea construi pe Dunăre, tot cu bulgarii, este cea din zona Silistra – Călărași, dar aici proiectul este încă în faza analizelor.
