Ultimele șapte luni au
fost cele mai complicate și imprevizibile în peisajul politic
românesc din ultimele decenii, cu decizii ce au reprezentat tot
atâte șocuri politice, de la interzicerea candidaturii Dianei
Șoșoacă până la anularea alegerilor prezidențiale și demisia
lui Klaus Iohannis.
Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, eliminați de la alegerile prezidențiale FOTO arhiva Adevărul
La începutul toamnei
anului trecut, nimic nu anunța furtunile politice ce aveau să
cutremure România în următoarele luni. Însă din octombrie 2024,
totul s-a schimbat. Vă prezentăm în cele ce urmează o
retrospectivă a șapte luni de șocuri politice ce au făcut
ca peisajul politic de la noi să fie volatil
și mai divizat ca niciodată.
5 octombrie
2024. Judecătorii Curții
Constituționale au respins candidatura Dianei Șoșoacă la
alegerile prezidențiale ce urmau să aibă loc la finalul lunii
noiembrie. Decizia a fost una definitivă, fiind ulterior comunicată
Biroului Central Electoral.
CCR a concluzionat în
judecata sa publică că Diana Șoșoacă, pe baza discursurilor sale
publice și a pozițiilor disponibile, nu ar putea, în calitate de
președinte al României, să respecte Constituția țării și să
protejeze democrația, amenințând în același timp apartenența
României la NATO și UE.
Curtea a afirmat în
octombrie 2024 că a observat „o promovare constantă a unui
discurs anti-democratic și antisemit de către doamna Diana
Iovanovici-Șoșoacă”, precum și un „comportament sistematic,
persistent și de lungă durată destinat subminării fundamentelor
constituționale ale statului român și garanțiilor sale, respectiv
apartenența României la structuri euro-atlantice”.
24 noiembrie
2024. Primul tur al alegerilor
prezidențiale producea un șoc total. Candidatul independent pro-rus
Călin Georgescu ocupa un neașteptat loc 1, cu 22,94% dintre voturi
(2.120.404 voturi), urmat de Elena Lasconi (Uniunea Salvați
România), cu 19,18% dintre voturi (1.772.503 voturi). Cei doi urmau să se confrunte în turul doi din 8 decembrie 2024. Surpriza
clasării lui Călin Georgescu pe primul loc era cu atât mai mare cu
cât în toate sondajele acesta nu figura nici măcar între primii
trei favoriți.
Numai că în zilele
ce au urmat rezultatului-șoc din primul tur au început pas cu pas
să iasă dovezi numeroase ale implicării externe în susținerea lui Călin Georgescu.
Călin Georgescu, fostul candidat pro-rus FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
4 decembrie 2024.
În fața unei presiuni tot mai mari a opiniei publice, CSAT a
declasificat documente legate de campania de pe TikTok a lui Călin
Georgescu.
SRI a informat că rețeaua
de 25.000 de conturi prin care era promovat Călin Georgescu a
devenit foarte activă cu două săptămâni înainte de primul tur
al alegerilor prezidențiale. Peste 700 de conturi au fost create din
2016 şi au avut o activitatea redusă până pe 11 noiembrie 2024.
Ofițerii SRI au constatat cǎ modul de operare era menit sǎ
îngreuneze identificarea conturilor ce aparțineau rețelei.
În document se
menționează că activitatea conturilor de TikTok a fost organizată
pe Telegram, unele grupuri fiind înființate încă din 2022.
SRI a punctat și aspecte
referitoare la mecanismele de finanțare a campaniei electorale,
confirmând implicarea lui Bogdan Peșchir în finanțarea promovării
lui Călin Georgescu. Bogdan Peșchir, cunoscut drept „bogpr” pe
platforma TikTok, a efectuat plăți de 381.000 de dolari în
perioada 24 octombrie – 24 noiembrie către utilizatorii unor conturi
de TikTok implicați în promovarea lui Călin Georgescu, conform
SRI.
În mod absolut ciudat,
Călin Georgescu declarase la Autoritatea Electorală Permanentă
zero lei buget de campanie electorală.
Cum a fost motivată
anularea alegerilor
6 decembrie 2024.
Decizie șoc și fără precedent. Cu două zile înainte de al
doilea tur al alegerilor, Curtea Constituțională a anulat turul 1
al alegerilor prezidențiale, anunțând că procesul electoral va fi
reluat în integralitate.
Curtea a primit patru
sesizări după desecretizarea documentelor CSAT care arată că deși
Călin Georgescu a declarat cheltuieli 0 în campania electorală,
promovarea lui pe TikTok a fost contra-cost.
Curtea Constituțională a
susținut în motivarea deciziei fără precedent că, după
declasificarea notelor serviciilor de informații, a constatat „că
procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost
viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de
multiple neregularități și încălcări ale legislației
electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al
votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a
competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și
echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările
legale referitoare lafinanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au
avut un efect convergent de esconsiderare a principiilor esențiale
ale alegerilor democratice”.
CCR a menționat și că
modul de desfășurare a procesului electoral a afectat libertatea de
vot a cetățenilor.
Klaus Iohannis și-a dat demisia pe 10 februarie FOTO Inquam Photos/George Călin
10 februarie 2025.
Confruntat cu tot mai multe critici, Klaus Iohannis și-a anunțat
demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura ce,
teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de
președinte pensionar. El și-a motivat gestul prin faptul că vrea
să evite o criză internă și externă pe care ar putea-o provoca
suspendarea sa din funcție. „Vom fi de râsul lumii”, a
anticipat președintele demisionar eventualele reacții
internaționale. Demisia lui a intrat în vigoare pe 12 februarie, a
mai precizat Klaus Iohannis.
12 februarie 2025.
După demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al
României, Ilie Bolojan, care deținea funcția de președinte al
Senatului, a devenit președinte interimar al României (cu atribuții
restrânse), urmând a rămâne la Cotroceni, până când noul
președinte va fi învestit în funcție, în urma alegerilor
prezidențiale din 2025.
26 februarie 2025.
Procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale
față de Călin Georgescu pentru șase capete de acuzare, printre
care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale,
comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă
continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi
declaraţile de avere. Acesta este cercetat sub control judiciar.
Călin Georgescu a fost
ridicat în trafic pe 26 februarie 2025, în urma percheziţiilor
maraton desfăşurate în mai multe judeţe, într-un dosar vizând
acţiuni împotriva ordinii constituţionale, instigare publică,
iniţierea unei organizaţii cu caracter fascist, fals în declaraţii
privind sursele de finanţare a campaniei electorale.
Procurorii au găsit în
casele apropiaților lui Horațiu Potra arme, muniție de asalt și
peste un milion de dolari ascunși într-un seif. Totodată,
procurorii au documentat multiple legături între anturajul lui
Călin Georgescu și Rusia, și au descoperit faptul că Horațiu
Potra are legături directe cu cercuri de influență din Rusia și
cu organizația paramilitară Wagner.
Interzicerea candidaturii lui Georgescu a dus la proteste FOTO Inquam Photos/George Călin
11 martie 2025.
Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, candidatura lui
Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, menținând astfel
decizia Biroului Electoral Central din 9 martie, care i-a respins
candidatura pentru că politicianul pro-rus nu „respectă
condițiile prevăzute de lege”, după cum a motivat BEC. Anterior, decizia BEC din 9 martie de interzicere a candidaturii dusese la proteste violente ale susținătorilor lui Georgescu.
Principalele motive ale
Curții pentru respingerea candidaturii lui Georgescu au fost
următoarele:
1. Biroul Electoral a
aplicat prevederile a două hotărâri anterioare ale CCR din 2024,
ce au stabilit că anumite conduite și declarații ale candidaților
pot fi incompatibile cu valorile constituționale.
2. Călin Georgescu a fost
implicat în nereguli la alegerile prezidențiale din 2024, ceea ce a
dus la anularea acestuia. Curtea a considerat că, implicit, această
conduită îi afectează dreptul de a candida și în 2025.
Deși Călin Georgescu nu
a fost condamnat penal, judecătorii Curții Constituționale au
apreciat că declarațiile și acțiunile acestuia au fost contrare
democrației și statului de drept.
17 martie 2025. O
nouă decizie a Curții Constituționale a stabilit definitiv că
Diana Șoșoacă, șefa SOS România, nu va putea să concureze la
alegerile prezidențiale din luna mai.
Biroul Electoral Central a
făcut referire, în motivarea deciziei prin care a respins
candidatura Dianei Şosoacă, la hotărârea CCR din 2024 prin care
acesteia i-a fost interzis să intre în cursa pentru prezidențiale.