Vladimir Putin nu vede războiul din Ucraina ca pe un capăt de drum, ci ca pe o etapă. Chiar și în eventualitatea unui acord de pace, analiștii occidentali, consultați de The Sun, avertizează că liderul de la Kremlin ar putea folosi pauza pentru a se regrupa, a-și reface capacitatea militară și a lovi din nou – poate chiar direct în flancul NATO.
Narva – oraș estonian cu populație rusofonă, situat chiar pe linia de contact dintre NATO și Rusia
Un nume revine constant în analizele experților: Narva, un mic oraș estonian de la granița cu Rusia, cu populație majoritar rusofonă și o poziție strategică extrem de sensibilă.
„Există toate semnalele că Putin consideră anul 2026 drept momentul său”, spune Tim Wilsey, fost diplomat britanic și profesor la King’s College London. „Nu a mai avut de mult timp un asemenea cumul de oportunități – slăbiciuni în Ucraina, oboseală în Occident, diviziuni politice și incertitudine la Washington.”
„Un acord favorabil” și o pauză periculoasă
Potrivit lui Wilsey, Putin este pregătit să vândă publicului intern orice formă de compromis ca pe o mare victorie, indiferent de costurile reale.
„Există șanse serioase ca Putin să obțină un acord favorabil lui și să-l prezinte acasă drept un triumf istoric”, avertizează analistul. „Dar asta nu ar însemna sfârșitul proiectului său imperial.”
Problema majoră, spun experții, este un acord care oprește luptele fără să oprească ambițiile. O „pace” care i-ar oferi Kremlinului timp pentru refacerea armatei – estimată de Wilsey la aproximativ trei ani – și pentru reluarea presiunilor prin alte mijloace: sabotaj, asasinate, influență politică, atacuri hibride.
„Dacă armele tac în Ucraina, următoarea fază nu va fi mai sigură, ci mai murdară”, spune Wilsey.
Narva, testul suprem pentru NATO
Cel mai periculos scenariu rămâne, în opinia sa, Narva – oraș estonian cu aproximativ 80% populație rusofonă, situat chiar pe linia de contact dintre NATO și Rusia.
„Întrebarea reală este: chiar credem că Statele Unite ar intra într-un război pentru un singur oraș din Estonia?”, spune Wilsey. „Nu mai sunt sigur.”
Narva este separată de Rusia doar de un râu, iar de cealaltă parte se află orașul rus Ivangorod. Cele două au fost unite istoric, fiind despărțite abia după recâștigarea independenței Estoniei. La începutul anilor ’90, Narva a votat chiar pentru autonomie într-un referendum neoficial, considerat ilegal de Tallinn – un episod despre care se crede că a fost discret încurajat de Moscova.
În 2022, Putin a afirmat public că Narva ar fi „teritoriu rusesc istoric”, declarație care a declanșat alarme serioase în capitalele NATO.
Totul depinde de Washington
Alan Mendoza, director al think tank-ului Henry Jackson Society, spune că viitorul depinde în mare măsură de garanțiile de securitate pe care Ucraina le va primi – și de poziția administrației americane.
„Dacă există garanții ferme, susținute de SUA, Putin probabil va face un pas înapoi pentru moment”, explică Mendoza. „Dacă nu, va continua un război rece cu incursiuni fierbinți.”
În acest context, rolul lui Donald Trump devine central. „O mare parte din ce se va întâmpla cu Putin în 2026 depinde de ce va decide Trump”, spune Mendoza.
Scenariile sunt radical diferite: fie Washingtonul pune presiune reală pe Kremlin, fie se retrage din joc, lăsându-i lui Putin libertate de acțiune.
Războiul nu dă semne că se stinge
Între timp, luptele din Ucraina rămân intense. Atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice continuă, iar ONU raportează sute de victime civile lunar. Rusia își consolidează amenințările, inclusiv prin formarea unor unități dotate cu rachete hipersonice Oreshnik, prezentate de Kremlin drept „imposibil de interceptat”.
Europa a aprobat un pachet financiar consistent pentru Ucraina, dar insuficient pe termen lung. Kievul avertizează că se apropie de un prag critic, cu nevoi de finanțare uriașe în următorii doi ani.
„Europa se mișcă prea încet, exact în cel mai prost moment”, spune Wilsey. „Nu văd semne că va compensa retragerea sprijinului american.”
Un avertisment pentru 2026
Mesajul transmis de Kremlin este unul de încredere și sfidare. Putin vorbește despre „inițiativă strategică” și despre disponibilitatea pentru pace – dar doar în condițiile sale.
Pentru analiști, semnalul este clar: 2026 ar putea fi anul în care Putin încearcă să transforme o pauză în conflict într-un nou început al expansiunii.
Întrebarea-cheie nu este ce își dorește Kremlinul, ci dacă Occidentul este pregătit, în sfârșit, să-l oprească.
„Nu contează doar ce face Putin”, spune Mendoza. „Contează ce facem noi. Asta va decide dacă 2026 va fi un an bun pentru el – sau nu.”
