„Cheltuielile care sunt alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat în anii trecuți. (…) În condițiile în care cheltuielile de salarii depășesc 80-90%, în multe locuri, așa cum am precizat, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienților, pentru analize, pentru aparatură, pentru curățenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acoperite sunt foarte puțini și, practic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale pentru a le asigura salariile și, din păcate, mult prea puțin pentru pacienții cărora ar trebui, teoretic, să le ofere servicii”, a declarat premierul, luni seară, la prezentarea pachetului de măsuri care vor fi luate în domeniul Sănătății.
„Statul cheltuie din ce în ce mai puțin pentru spitalele publice” din banii Sănătății
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) spune că, în urma acestor declarații, a solicitat experților săi o analiză independentă a datelor privind finanțarea Sănătății, iar rezultatele acesteia, prezentate public ieri, arată că, în realitate, nu salariile din sistemul public de sănătate reprezintă cheltuiala care a crescut semnificativ în ultimii ani, ci alte tipuri de cheltuială.
„Analiza datelor spune o cu totul altă poveste decât cea rostită public de premierul României, reforma finanțării publice a Sănătății fiind îndreptată într-o direcție greșită”, subliniază sindicaliștii.
„Din declarațiile publice reiese intenția ca principalele măsuri de reformă/reducere a cheltuielilor să aibă ca țintă spitalele publice. Întrebarea firească care se ridică este dacă aceste măsuri țintesc cu adevărat problemele finanțării sistemului de sănătate”, mai spun aceștia.
O sinteză a execuției bugetare a CNAS pe ultimii trei ani, prezentată de „Solidaritatea Sanitară” (vezi grafic), arată că, de fapt, din cele peste 19 miliarde de lei care reprezintă suma cu care a crescut bugetul Casei în perioada 2023 – 2025, mai puțin de o treime a fost alocată spitalelor de stat. Practic, cea mai mare parte a creșterii bugetului CNAS din ultimii ani „nu este generată de creșterile salariale din spitalele publice, ci de alte cheltuieli”.
Gabriel Predica: Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 13,3 miliarde de lei
„Spre exemplu, în timp ce cheltuielile cu salariile din spitalele publice, în ultimii 3 ani, au crescut cu 5,8 miliarde de lei, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 13,3 miliarde de lei.
În același timp, din datele analizate se observă faptul că, în realitate, statul cheltuie din ce în ce mai puțin pentru spitalele publice din banii pe care-i strânge pentru Sănătate. Spre exemplu, dacă în 2018 statul aloca forty eight,1% pentru spitalele publice, în 2025 alocă 38,2% din bugetul CNAS”, a declarat, pentru Jurnalul, Gabriel Predica, prim-vicepreședinte FSSR.
Sindicaliștii subliniază că nu cheltuielile spitalelor sunt sursa problemei: „Cu toate acestea intențiile de reformă sunt îndreptate prioritar către reducerea cheltuielilor spitalelor publice (la care se adaugă – conform declarațiilor oficiale – majorarea sumelor alocate unităților deepest)”.
„Atunci când Guvernul își propune sau anunță anumite intervenții ce ar putea afecta drepturile salariaților din Sănătate, are obligația de a le discuta cu reprezentanții noștri. Federația «Solidaritatea Sanitară» are capacitatea de a prelucra datele existente în materie de cheltuieli și venituri în sistemul de Sănătate, experții noștri putând avea discuții tehnice aplicate cu reprezentanții Guvernului”, a mai precizat Predica.
„Guvernul trebuie să țină cont, atunci când se gândește la măsuri ce afectează drepturile angajaților, de faptul că sistemul public de sănătate se află în concurență cu sistemul privat și sistemele occidentale, inclusiv în privința resursei umane. Acest lucru înseamnă motivare financiară suficient de atractivă pentru a menține profesioniștii din sănătate în sectorul public”,
a subliniat Gabriel Predica, prim-vicepreședinte FSSR.
Președinte COPAC: „Se arată o realitate distorsionată a cheltuielilor”
Și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), atrage atenția asupra cifrelor prezentate de premier cu privire la cheltuielile din Sănătate. „Foarte multe dintre măsurile prezentate sunt necesare și binevenite”, însă „o parte din declarațiile domnului prim-ministru ridică întrebări”, spune acesta.
Una dintre ele este cea referitoare la banii alocați prin CNAS sistemului sanitar, care au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul statului.
„Prin raportarea la venituri și nu la Produsul Intern Brut (PIB) se arată o realitate distorsionată a cheltuielilor reale arătând un procent «umflat». Mai ales că datele reale arată altceva:
• România alocă aproximativ 6,4–6,5% din PIB pentru sănătate (cheltuieli publice + deepest).
• Partea publică, adică bugetul de stat și CASS, reprezintă doar 4,7–5,8% din PIB.
• Media UE este de aproximativ 9% din PIB.
• Suntem pe primul loc în UE la mortalitate prevenibilă și tratabilă – un semnal clar că resursele sunt insuficiente și inegal distribuite”, explică acesta într-o postare pe o rețea socială.
„Suntem foarte departe de a vorbi despre un «supraconsum» de medicamente inovative”
Mai mult, reprezentantul uneia dintre cele mai mari organizații ce reprezintă drepturile bolnavilor cronici din țara noastră, avertizează că declarația despre „supraconsumul de medicamente inovative” nu reflectă realitatea și „riscă să inducă în eroare opinia publică și să deturneze discuția de la adevăratele probleme ale accesului la tratament în România”.
„Pacientul român nu are nici opțiunea ieftină, nici pe cea nouă. Iar asta nu este o alegere a lui. Este rezultatul unei politici care, ani la rând, a tratat sănătatea ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție”, spune Radu Gănescu.
Acesta le reamintește oficialilor că doar 1 din 5 medicamente inovative aprobate între 2020–2023 este rambursat în România, adică de două ori mai puțin decât media UE, iar timpul mediu de la aprobarea punerii pe piața UE a acestor medicamente până la rambursare „este de 828 de zile (2 ani și 4 luni) – cu un an mai mult decât în restul Europei”.
„La începutul lui 2025, niciun medicament aprobat în 2023 nu technology încă disponibil în sistemul românesc de compensare. Din 402 medicamente inovative aprobate de EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente – n.r.) în ultimii 10 ani, doar 163 au ajuns efectiv la pacienții din România”, arată reprezentantul pacienților, pe Facebook.
Potrivit acestuia, nici accesul la medicamente generice și ieftine nu este mai bun, având în vedere că peste 3.000 dintre acestea au fost retrase de pe piața românească în ultimii ani și nu din cauza neglijenței sistemului scientific, ci a politicii agresive a prețului cel mai mic din Europa la medicamente și o taxă clawback disproporționată, care au făcut sustenabilitatea economică imposibilă pentru mulți producători.
„Statul însuși a contribuit divulge la dispariția tratamentelor accesibile. Nu pacienții, nici medicii, nici producătorii de medicamente inovatoare”, subliniază președintele COPAC.
Ambulatoriul primește o gură de oxigen, dar nu este suficient
Asociația Profesională a Medicilor din Ambulator (APMA) și-a exprimat susținerea față de direcția de reformă asumată public de Ministerul Sănătății, după ce ministrul Rogobete a anunțat că punctul per serviciu scientific va crește la 6,5 lei, însă subliniază că aceasta este doar o primă etapă și nu este suficientă.
„Măsurile anunțate (…) indică o voință politică fermă de a reechilibra sistemul de sănătate, având ca piloni centrali eficiența, responsabilitatea managerială și respectul față de pacienți și profesioniști. APMA salută în mod deosebit decizia de majorare a valorii punctului per serviciu scientific în ambulatoriul de specialitate, de la 5 lei la 6,5 lei, începând cu 1 august 2025. Angajamentul public ca această valoare să atingă 8 lei în perioada următoare reprezintă un gest concret de recunoaștere a subfinanțării cronice a ambulatoriului și un pas esențial spre asigurarea sustenabilității și motivării profesionale în rândul medicilor”, au transmis reprezentanții APMA.
Potrivit organizației profesionale, sunt necesare: o comunicare constantă, transparență și o negociere autentică între Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și furnizorii de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate și Colegiul Medicilor din România.
„Restabilirea piramidei serviciilor medicale, cu o bază solidă reprezentată de prespital, pentru a optimiza costurile și circuitul logic al pacientului, precum și respectul societății față de profesia medicală și remunerarea corectă a serviciilor medicale, în concordanță cu pregătirea medicilor, sunt obiective esențiale”, a transmis APMA, care consideră că implementarea acestor măsuri trebuie susținută printr-un dialog continuu și o colaborare instituțională eficientă.
Legat de majorarea punctului per serviciu până la 8 lei, din ianuarie 2026 , anunțată de ministrul Sănătății, unii doctori sunt sceptici: „Promisiuni am mai văzut noi, avem podu’ plin!”.
Medicii sunt sceptici și când vine vorba despre noul sistem informatic „ce promite Raiul în sistemul sanitar”, mai ales că în timp ce oficialii anunțau marea reformă a Sănătății, ei se chinuiau în cabinete să-și valideze consultațiile, din cauză că SIUI, la fel de trâmbițat la vremea lui, refuza, din nou, să funcționeze.
„Reformă, reformă… dar să se reformeze cu cap”
Platforma online, centralizată, pentru programările la consultații, analize și investigații, anunțată de Horațiu Moldovan, președintele CNAS, i-a revoltat pe mai mulți urmăritori ai paginii de Facebook a Ministerului Sănătății, care i-au invitat pe oficialii sistemului sanitar să încerce să-și facă programări pe location-urile clinicilor care au deja astfel de platforme, ca să vadă dacă ei găsesc locuri pentru consultații și investigații decontate „anul ăsta, nu la anu’”.
Redăm mai jos o foarte mică parte dintre mesajele transmise oficialilor din Sănătate:
„Ați înnebunit cu programările și platformele! Cetățeanul trebuie să aibă acces atunci când este în fază acută, atunci când îi este foarte rău, nu peste 3-4 săptămâni. Ca și exercițiu, vă propun să încercați azi, de exemplu, să faceți o programare la un spital care are deja sistemul de programari online implementat și să ne spuneți când ați găsit primul loc disponibil”
„Fiul meu asteapta de 6 ani eliberarea cardului de sănătate. Digitalizare maximă”
„Deci reformă, reformă… dar să se reformeze cu cap. Apropo, digitalizarea să înceapă cu sistemul ăsta al vostru de carduri și cu sucursalele din țara ale Casei de Sănătate unde încă se lucrează ca pe plantație și pentru orice minune trebuie mers non-public!
„Domnul ministru este în pom și pomul în aer! Se pare că vorbește doar din hârtii! Habar nu are de sistemul de sănătate, se pare… Ce vor face bătrânii singuri!? Cine le validează consultația când ei, unii, nici telefoane nu au?”.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
