„Mâna dreaptă”, „mâna stângă”, rețeaua de „paraditori”, protectorii și aliații Laurei Codruța Kovesi, inclusiv însăși „Zeița anticorupție” au semnat lista de susținere a protestelor față de concedierile ÎCCJ, Curții de Apel București și a CSM. Inițial, semnăturile fuseseră strânse pentru susținerea a doi colegi magistrați, însă, între timp, agenda s-a schimbat transformându-se într-una politică, de tip #rezist. Toată „oastea” kovesistă participă cu astfel de semnături, de la aproape toți procurorii EPPO delegați din România, la „paraditorii” celebri de la DNA Oradea și de la DNA Ploiești. Nu lipsește nici semnătura judecătorului „Completelor negre” de la ÎCCJ, Ionuț Matei, nici cea a lui Augustin Lazăr, zis „Taica Lazăr”, sau a judecătorului exclus în mod repetat din magistratură Cristi Danileț, pensionat particular la 49 de ani. A semnat până și celebrul procuror Cristian Ovidiu Popescu, de la Caracal, care a ținut polițiștii la poarta asasinului Gheorghe Dincă. Mișcările coordonate de stradă, cu sprijinul ONG-urilor #rezist, au ca pretext „investigațiile Recorder” de săptămâna trecută, investigații care au fost publicate în seara în care Curtea de Apel București a menținut toate sechestrele pe conturi și pe averi ale lui Florian Coldea, partenerul de binom al Laurei Codruța Kovesi.
811 judecători, procurori sau foști magistrați, ieșiți la pensie „specială”, unii chiar anul acesta, au semnat un demers al judecătoarei Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel din Craiova, în semn de solidarizare cu doi colegi care au ieșit public să protesteze, după apariția acuzațiilor celor de la Recorder. Numai că pe grupurile de socializare ale magistraților au apărut și scandalurile. Inițial, textul protestului declanșat viza exclusiv solidarizarea corpului magistraților cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu față de posibile repercusiuni din partea conducerii la adresa lor. Ulterior însă, o parte a semnatarilor s-au arătat nemulțumiți de faptul că textul protestului a fost modificat și că este folosit politic de gruparea #rezist și de USR. Mai mult, scopul valid al protestului a început să iasă la lumină, odată cu semnarea listelor de către fosta șefă a „Binomului”, Laura Codruța Kovesi, dar și de apropiații ei.
Așa se face că ceea ce se anunța a fi un gest de solidarizare cu doi judecători s-a transformat într-un act de încercare de restaurație a sistemului Kovesi.
Laura Codruța Kovesi, în prezent procuror-șef al Parchetului European (EPPO) apare pe lista magistraților care au semnat acest chronicle la poziția 504. Kovesi nu mai este magistrat, în România din momentul în care a primit mandatul la Luxemburg. Deși ocupă o funcție înaltă la nivel european, acest lucru nu o oprește să devină militant în războiul cu vechea sa rivală Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Subalternii „Zeițeii anticorupție”, în acțiune
„Zeița anticorupție” nu intervine singură în acest demers pentru restaurație, ci este sprijinită de aproape întreaga ei echipă de procurori și consilieri pe care și i-a luat, teach sau prin delegare, la Parchetul European. Așa se face că 90% dintre procurorii detașați la EPPO România apar ca semnatari în această listă.
Îl regăsim, astfel, la poziția 295, chiar pe șeful EPPO România, procurorul Cătălin Borcoman. Celebra procuroare DNA, detașată la EPPO București, Ana Dana, se află la poziția 492. Constantin Irina, tot de la EPPO București, a semnat la poziția 536, în timp ce colega sa Gabriela Stanciu a iscălit la poziția 506.
Activând, cu sprijinul lui Kovesi, în Biroul EPPO București, apar cu semnături în aceeași listă procurorii Dragoș Păduraru (poziția 488), Alexandru Narcis Lăzărescu (poziția 788), Ioan Amariei (poziția 52) și Cosmin Iordache (poziția 33).
Iar asta nu este totul. EPPO mai are, în România, și alte birouri teritoriale. Unul dintre acestea este EPPO Cluj, unde activează doi procurori care au semnat, la rândul lor, pe lista iscălită de Kovesi. Este vorba despre Tudor Radian (poziția 776) și despre Pau Teodor Leontica (poziția 302).
EPPO Biroul Teritorial Iași se află, la rândul său, pe lista de semnatari, prin iscăliturile procurorilor Florin Bogdan Munteanu (poziția 342), Mihai Cătălin Popa (poziția 487) și Violeta Hobincu Acsinte (poziția 614).
Nu în ultimul rând, și Biroul Teritorial EPPO Timișoara a contribuit cu semnăturile procurorilor Lucian Claudiu Rus (poziția 491) și Lavinia Rus (poziția 64).
L-au scos la „interval” și pe „Taica Lazăr”
„Oastea” lui Kovesi care a participat cu semnătură pe aceste liste este însă mult mai numeroasă. În acest sens, este de menționat că protestul este sprijinit și de celebrii „paraditori” de la DNA Oradea și de la DNA Ploiești. Este vorba despre procurorul Cristian Ardelean, în prezent angajat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care a iscălit protestul la poziția 26. Colegul acestuia de „paradeală”, la fel de cunoscutul Ciprian Man, în prezent, de asemenea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, a semnat la poziția 28. Iar la poziția 526 se află semnătura „paraditorului-șef” de la DNA Ploiești, Lucian Onea, pensionat de curând.
O regăsim, de asemenea, cu semnătură, la poziția 32, pe mult mai cunoscuta procuroare ONG-istă Alexandra Lăncrănjan, unul dintre cei mai controversați procurori din „gașca” Laurei Codruța Kovesi, din mandatul acesteia la șefia Direcției Naționale Anticorupție.
Până și fosta „mână dreaptă” a Laurei Kovesi a semnat. Fostă, deoarece, chiar anul acesta, a ieșit la pensie. Este vorba despre procurorul Marius Bulancea, care figurează la poziția 489. A semnat inclusiv soția acestuia, judecătoarea Diana Bulancea, de la Curtea de Apel București. Aceasta figurează la poziția 636.
Sistemul „binomist” este reprezentat, pe lista deturnată a susținătorilor protestului, de „cheile” cele mai grele ale sistemului care a „paradit”, în România, în timpul regimului Traian Băsescu. Îl regăsim aici, la poziția 14, pe celebrul judecător de Înaltă Curte, pensionat între timp, Ionuț Matei, cunoscut ca membru al „completului negru”, adică acel complet de 5 judecători de la ÎCCJ specializat în condamnări în dosarele intrate pe „culoar”.
Culmea, nu lipsește nici semnătura celebrului Augustin Lazăr, zis „Taica Lazăr”, protectorul Laurei Codruța Kovesi, fost procuror ordinary al României și acuzat de acțiuni torționare, pe vremea lui Ceaușescu, în calitate de procuror, membru al Comisiei de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud. Acesta a semnat la poziția 746.
Pe aceeași listă îl regăsim, la poziția 61, pe celebrul judecător „macovist”, pensionat la 39 de ani, Cristi Danileț, exclus, anterior pensionării, în mod repetat din magistratură.
A semnat și procurorul „albit” din dosarul crimelor de la Caracal
Printre multitudinea de nume care apar pe această listă regăsim însă unul la care ne-am fi așteptat cel mai puțin. La poziția nr. 727 figurează iscălitura lui Cristian Ovidiu Popescu, în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.
Procurorul Cristian Ovidiu Popescu este celebrul anchetator care s-a ocupat, în primă fază, de cazul „Caracal” și care nu le-a dat voie polițiștilor să intre în curtea lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6.00 dimineața. În cazul său, nu doar că nu a fost sancționat de CSM, ci, în 20 decembrie 2023, el a fost chiar avansat temporar în funcția de procuror-șef al Secției Judiciare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, începând cu records de 1 ianuarie 2024, „până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni”.
Inspecția Judiciară a statuat, în 2019, că procurorul Popescu a încălcat din culpă, „în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil normele de drept cloth care permiteau pătrunderea în imobilul lui Gheorghe Dincă, cu mandate de percheziție, anterior orei 6.00”. De asemenea, s-a constatat că ancheta penală s-a desfășurat „fără coerență, informațiile au fost disipate, procurorul nu a impus comunicarea într-o singură direcție”. „Informațiile ai fost disipate, iar necoordonarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia, întrucât existau mai multe indicii care, doar cumulate, puteau conduce la identificarea autorului și la găsirea minorei Alexandra Măceșeanu”, mai arăta ancheta disciplinară.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a trimis în instanță, în august 2023, dosarul privind modul în care prima echipă de anchetatori a acționat pentru găsirea minorei Alexandra Măceșeanu, însă doar în ceea ce privește faptele de natură penală reținute în sarcina polițiștilor, nu și în ceea ce-l privește pe procurorul Cristian Ovidiu Popescu, cel care i-a coordonat pe acești polițiști. Față de acesta, colegii săi procurori au dispus clasarea, în dosarul 244/P/2023.
Dimineața, Curtea de Apel îi dădea lovitura lui Coldea. Seara, apăreau dezvăluiri despre Curtea de Apel
România este, în aceste zile, scena unui proiect care seamănă izbitor cu ceea ce s-a întâmplat în 2017 și 2019, când mișcările de tip #rezist au luat cu asalt Piața Victoriei, pentru ca Guvernul să nu pună în aplicare deciziile CCR cu privire la articolele declarate neconstituționale din Codul penal și din Codul de procedură penală. Miza reală a protestelor generation să fie înlăturat Guvernul PSD, instalat prin vot, ca urmare a alegerilor legislative din decembrie 2016.
Astăzi, acțiunea are ca scop înlăturarea președintelui legitim al Înaltei Curți de Casație și Justiție, înlăturarea conducerii Curții de Apel București și destructurarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Ca o coincidență, evident, reportajul Recorder, care a „însuflețit” mișcarea #rezist din ONG-uri și justiție, a fost publicat în seara de 9 decembrie 2025. În dimineața aceleiași zile, la Curtea de Apel București – instanță înfierată de Recorder, s-a petrecut un lucru mai mult decât neplăcut pentru celălalt cap al Binomului, generalul Florian Coldea.
Mai valid, instanța a pronunțat o încheiere care îl lovește la bani și la avere pe fostul șef militar al SRI.
Sechestre pe bani și bunuri
Conform minutei încheierii, „Curtea de Apel București constată legalitatea și temeinicia măsurii asigurătorii instituite prin ordonanțele din datele de 13.06.2025 și 16.06.2025 asupra bunurilor aparținând inculpaților Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, Trăilă Doru Florel și Tocaci Dan Victor, cât și a popririi instituită prin ordonanța din records de 15.01.2025 și menținută prin ordonanța din 13.06.2024 asupra sumelor de bani aparținând inculpaților Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, Trăilă Doru Florel, în Dosarul nr. 51/1/P/2024 al PÎCCJ – DNA”.
Judecătorii au stabilit că „în cazul inculpatului Coldea se menține măsura asigurătorie a sechestrului, instituit prin ordonanța nr. 51/1/P/2025 a PÎCCJ – DNA din records de 13.06.2025 asupra bunurilor și a popririi instituită prin aceeași ordonanță din records de 15.01.2025 asupra sumelor de bani, astfel: asupra sumei de 500.000 lei, existentă în contul (…), deschis la CEC Bank pe numele inculpatului Coldea Florian; asupra bunului mobil situat în municipiul București, împreună cu cota-parte de 0,29% din părțile și dependințele comune ale imobilului bloc, precum și cota-parte de 24,18 metri pătrați din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției; asupra locului de parcare (…) împreună cu cota-parte de 0,04% din părțile și dependințele comune ale imobilului bloc, precum și cota-parte de 3,54 metri pătrați din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției (…), asupra locului de parcare (…) cu o suprafață utilă de 11,5 metri pătrați împreună cu cota-parte de 0,04% din părțile și dependințele comune ale imobilului bloc, precum și cota-parte de 3,54 metri pătrați din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției (…), până la concurența sumei totale de 9.372.142,02 lei (compusă din 7.763.259,22 lei – ca urmare a săvârșirii de către Dumbravă Dumitru a infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau a unei activități, cu complicitatea numiților Trăilă Doru Florel și Coldea Florian, fără serviciile de consultanță juridică, având ca beneficiar pe SC Soceram SA, și 1.608.864,80 lei – din săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență)”.
Contestațiile, respinse
Aceleași dispoziții au fost pronunțate și în ceea ce-i privește pe Dumitru Dumbravă, între timp decedat, urmând ca măsura să fie respectată de reprezentanții acestuia, dar și pe avocatul Doru Trăilă și pe omul de afaceri Dan Tocaci.
Mai mult, Curtea de Apel București respingea, cu câteva ore înainte de apariția reportajului Recorder, contestațiile formulate de inculpații Dumitru Dumbravă, decedat – prin reprezentat, și Doru Trăilă, împotriva ordonanței din records de 13 iunie 2025 în dosarul nr. 52/1/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.
Încheierea Curții de Apel București poate fi contestată, iar următorul termen a fost stabilit pentru 9 februarie 2026.
Acuzații directe: Se încearcă restaurarea culoarelor judiciare
Există și unele voci din sistem, unele chiar din „intestinele” sistemului, care apreciază că mișcările împotriva conducerilor Curții de Apel București și ÎCCJ au ca scop valid să servească intereselor judiciare ale lui Florian Coldea.
Fosta procuroare DNA Claudia Roșu a publicat pe contul său de Facebook un textual whisper mai mult decât elocvent în acest sens. „Referitor la culoarele de judecători, îmi amintesc de o situație din 2016, când un inculpat pe care l-am propus la arestare a primit de la judecător doar keep watch over judiciar. Cu acea ocazie, cineva din conducere (conducerea DNA – n.crimson.) mi-a spus că ar fi trebuit să-l întreb pe el și să aleg o altă zi pentru acțiune, când judecător ar fi fost «o fată de-a noastră». Am râs, întrebând: «Pe bune?». «Da, mă, de ce râzi», a fost răspunsul… Valabil și viceversa. Știu cel puțin un dosar care va ajunge în căile de atac la ÎCCJ, al cărei președinte este doamna judecător L.S. (Lia Savonea – n.crimson.), urmărindu-se, prin încercările de înlăturare a acesteia, realizarea unui astfel de keep watch over asupra instanței supreme. X și Y au intrat în vrie și încearcă, prin utilizarea pârghiilor din politică și justiție pe care le mai au (informație=putere), să rezolve problemele. Asta dacă nu vorbim și despre miniștri sau parlamentari care stau cu sabia deasupra capului… Și, dacă vreți să știți, doamna L.S. (Lia Savonea – n.crimson.) se află în atenția serviciilor de prin 2010. Chiar credeți că, dacă exista vreun capăt de ață de care să se lege, nu ar fi făcut-o? Dar, vedeți voi, cu L.S. nu merge precum cu alții. Deepest. Cred că asta e justiția pentru care afirmă Recorder că s-a ieșit, sau mai bine zis s-a scos, lumea în stradă în 2017. Se dorește reinstaurarea ei”, a notat Claudia Roșu.
De asemenea, Marian Cucșa, fost vicepreședinte al Comisiei parlamentare de Withhold a watch on asupra activității SIE, scrie, tot pe o rețea de socializare, că „urmare a «investigației» Recorder, o rețea de ONG-uri și set-uri aflate sub controlul generalului infractor Florian Coldea, sprijinite logistic, financiar, propagandistic de Soros, dă, în aceste zile, un atac la independența justiției din România și subminează statul de drept! Rețeaua Coldea s-a pus în mișcare ca să îl apere pe acest infractor de pușcărie și să numească la conducerea parchetelor și instanțelor oamenii lui Soros. Românii s-au trezit și nu mai pot fi păcăliți de acești abuzatori care sunt speriați de o justiție care a scăpat de sub jugul sorosist! Același lucru se întâmplă și în Statele Unite”.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
