Procedura privind mecanismul de semnalare anonimă a faptelor de violență și a suspiciunilor privind consumul de droguri în școli a fost aprobată prin ordin de ministru și publicată în Monitorul Oficial. Astfel, problema semnalării se rezolvă, dar pentru intervenții e nevoie de mult mai mult.
Agresiunea în mediul școlar este cu mult peste datele oficiale FOTO: arhiva Adevărul
Cazurile de violență din școală, inclusiv cazurile în care elevii sunt victime ale cadrelor didactice, pot fi sesizate anonim, iar aceste sesizări vor fi investigate la nivelul școlii și, în funcție de gravitatea faptelor constatate, vor fi anunțate și celelalte instituții cu competențe de soluționare. Procedura privind mecanismul de semnalare anonimă a faptelor de violență și a suspiciunilor privind consumul de droguri și alte abateri de la normele de bună conduită în unitățile de învățământ preuniversitar a fost aprobată prin ordin de ministru și a fost publicată pe 3 iunie, în Monitorul Oficial. Prin această procedură se rezolvă problema semnalelor de alarmă care pot fi trase, în schimb va fi nevoie de mai mult pentru a și interveni pentru rezolvarea acestor cazuri și prevenirea altora similare, atrage atenția George Roman, advocacy-director în cadrul organizației Salvați Copiii.
Cum sesizezi, care sunt faptele care pot fi semnalate
Procedura stabilită prin ordin de ministru prevede modalitățile de sesizare, faptele care pot fi semnalate anonim, procedura de analiză a sesizărilor și chiar și elemente de protecție a identității celui care sesizează.
Ordinul prevede trei posibilități de adresare a sesizării: cutia fizică cu sesizări – amplasată într-un loc accesibil și vizibil în cadrul școlii, cu punerea la dispoziție a formularelor de sesizare anonimă (inclusiv formularul a fost aprobat prin acest ordin); formularul electronic – disponibile site-ul unității de învățământ; adresă de e-mail dedicată – se face printr-un canal de transmisiune dedicat care nu salvează adresa persoanei care a formulat sesizarea.
Sunt șase categorii de fapte care pot fi sesizate anonim, respectiv:
– Cazurile de violență între antepreșcolari/preșcolari/elevi săvârșite în mediul școlar;
– Cazurile de violență săvârșite asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor săvârșite de membri ai personalului unității de învățământ în mediul școlar;
– Cazurile de violență asupra personalului unității de învățământ săvârșite de elevi în mediul școlar;
– Suspiciunea de consum de substanțe psihoactive (droguri);
– Existența situațiilor de tipul: suspiciune de port sau folosire, fără drept, de obiecte periculoase; suspiciune de implicare în alte infracțiuni – furt, tâlhărie;
– Cazurile de suspiciune de violență comisă asupra copilului în afara mediul școlar.
„Orice demers de identificare sau de intimidare a persoanei care sesizează va fi considerat abatere disciplinară”
Toate faptele semnalate anonim sunt analizate de către comisia pentru prevenirea și combaterea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității (CPCV) de la nivelul unității de învățământ. Această comisie investighează cele semnalate în baza normelor legale în viitoare, adoptă măsuri, iar periodic întocmește rapoarte cu privire la măsurile adoptate. Tot această comisie urmărește aplicarea măsurilor adoptate.
Procedura prevede de asemenea ca, în cazul în care se cunoaște identitatea persoanei care a făcut sesizarea, să se ia măsuri pentru anonimizarea identității. Identitatea va fi cunoscută doar de către directorul unității de învățământ, respectiv persoana/persoanele desemnate de director să aibă acces la cutie și/sau la e-mail-ul dedicat.
Sesizarea se trimite spre soluționare comisiei doar după anonimizare. „Orice demers de identificare sau de intimidare a persoanei care sesizează va fi considerat abatere disciplinară și va atrage sancțiuni conform legii. Orice represalii sau discriminări la care sunt supuse persoanele care semnalează fapte de violență, în cazul în care urmele acestora devine cunoscut sau acestea declară în public că au semnalat faptele respective sunt considerate abateri disciplinare și vor atrage sancționarea persoanelor care se fac vinovate conform legii”, se mai arată în ordin.
„Școlile nu trebuie să rămână doar la acest mecanism”
Faptele la care face referire procedura de raportare anonimă sunt inclusiv din categoria celor pentru care în trecut au existat dificultăți majore de identificare, ceea ce reprezintă un mare pas înainte.
Este de exemplu cazul actelor de violență ale cadrelor didactice asupra elevilor, care sunt de cele mai multe ori mușamalizate sau părinții consideră că n-ar trebuit să le sesizeze pentru că vor fi expuși întregului cadru profesoral și copiii vor avea de suferit, semnalează George Roman. „Formula aceasta de raportare anonimă s-ar putea să îi determine pe mulți părinți să treacă de temerile acestea și chiar să trimită sesizările. Asta ținând seama și de un studiu pe care Salvați Copiii l-a realizat cu câțiva ani în urmă, reprezentativ la nivel național, și care arăta că în continuare în sistemul de educație 2% dintre copii au raportat că au fost loviți destul de des de cadrele didactice”, a declarat directorul de programe din cadrul Salvați Copiii.
La nivelul întregii țări sunt mii de astfel de cazuri, astfel că noua modalitate de sesizare, care trebuie implementată în fiecare unitate școlară din țară, s-ar putea să releve o altă realitate decât cea pentru care există la acest moment date la nivelul ministerului.
Procedura face referire și la consumul de droguri, or și în această privință cifrele s-ar putea schimba după un an de la raportare, crede George Roman.
„Copiii raportează vânzarea de droguri chiar în gimnaziu, dar nu știe nimeni nimic. Nu avem o situație din partea ministerului. S-au putea să-i sprijine. Însă, ce trebuie spus este că, dacă ne referim doar la bullying, școlile nu trebuie să rămână la acest mecanism. Să considere că lucrurile, gata, se vor rezolva în timp pentru că uite ce cutie de sesizări primim și cât de repede intervenim noi. Comisia cred că nu va face față dacă va avea succes o astfel de formulă de sesizare anonimă, pentru că trebuie să ia în calcul toate tipurile de sesizări și ar avea nevoie chiar de implicarea unor specialiști din afară școli. E nevoie ca aceste comisii să fie dublate, sau măcar suplimentate de persoane, experți, care pot interveni, sau serviciile sociale care trebuie să fie active în rezolvarea cazurilor primite de comisie”, atrage atenția reprezentantul Salvați Copiii.
Bullying-ul este un comportament învățat, subliniază Roman, copiii nefăcând altceva decât să reproducă tiparele de interacțiune pe care le văd la părinți, la profesori chiar sau în mass- media, și din acest motiv ar trebui ca școlile să aibă în vedere activități de informare, de dezbateri de reguli care să fie transpuse într-un limbaj prietenos pentru copii și de atrage de specialiști din afara școlii pentru a se putea interveni eficient.
Ar fi recomandată chiar organizarea de mici structuri ale elevilor în care să se discute despre bullying, să fie invitate personalități din afara școlii, să se realizeze schimb de ambasadori anti-bullying (copii veniți din alte școli să facă schimb de experiențe și chiar să propună organizarea de dezbateri cu participarea elevilor din alte școli, astfel încât fiecare să-și poată prezenta bunele practici), sugerează George Roman.
„Bullying-ul este un comportament învățat, pentru că atunci când ai un copil care agresează trebuie să privești dincolo de el. Invariabil vei găsi o situație sensibilă în care copilul a fost pus, fie că vorbim de violență domestică, fie de violența din sistemul școlar, violența adulților asupra copiilor. Sau ceea ce primește din timpul petrecut pe diferite rețele sociale. Bullying-ul exploatează, știm bine, asimetrii. Fie că vorbim despre forță, puterea de a controla pe altcineva, despre faptul că în ele școlii chiar ironizează faptele de bullying sau sunt trecute cu vederea și atunci ele devin monedă curentă în interacțiunea dintre copii”, explică George Roman.
Ordinul este util, „dar nu putem să păstrăm doar această formulă și să considerăm că vom avea în viitor o ameliorare a fenomenului”, subliniază reprezentantul Salvați Copiii. Vor fi semnale de alarmă pe care le va primi comisia, dar este de asemenea nevoie de educație pentru relații sănătoase între copii, „de acel curriculum ascuns al școlilor, care este dat de valorile pe care le promovează cadrele didactice sau modul în care principiile normale de comunicare între copii pot fi influențate pozitiv de modul în care cadrele didactice, la rândul lor, comunică cu elevii sau între ele sau cu alți membri ai personalului școlii”.
Posibilitatea de a sesiza sub anonimat fapte grave trebuie dublată de activități organizate serios de școli cu privire la educația copiilor pentru relații pozitive între ei. Și cadrele didactice vor avea nevoie de formare pentru a putea reacționa în situațiile de violență dintre elevii și de asemenea de formare în modul în care trebuie să se raporteze la activitățile din școli și cum reacționează la solicitările elevilor, la diferite comportamente care ar putea fi considerate problematice.
„E binevenit, pentru că am văzut că spectrul la care face referire este mai larg și nu cuprinde doar bullying, și asta este foarte bine, dar e nevoie de multă educație. Atât pentru profesori cât și pentru copii”, a accentuat George Roman.
Experții din alte state, a mai precizat reprezentantul Salvați Copiii, au constatat în cadrul studiilor efectuate pentru a pune bazale programelor anti-bullying în țările lor că devine oficială preocuparea pentru a preveni situațiile de bullying sau pentru a le raporta, atunci când apar elevi care au o anumită calitate, de exemplu ambasador anti-bullying, „raportarea nu mai devine pâră, ea căpătă un alt sens în mințile copiilor”.
„Ea devine un tip de responsabilitate. Și atunci copilul nu mai este privit ca fiind un turnător, ci ca un elev care fie încearcă să obțină ajutor, fie încearcă să ajute pe altcineva care e victima unei fapte de bullying. Se produce o răsturnare a valorilor. Pentru că despre asta vorbim. Când copiii sunt implicați în procesele acestea din interiorul școlii, se face în mod automat și o propagare a valorilor în rândul elevilor. Ei absorb cu mai multă ușurință ceea ce își dorește adultul din partea lor atunci când el este implicat direct în povestea care îl privește, cum este bullying-ul”, a conchis directorul de programe din cadrul Salvați Copiii.
Pentru o bună capacitate de a interveni se impune scăderea normei de elevi care revine consilierilor din școli și chiar cooptarea de specialiști, cum este cazul psihologilor, din afara școlii.
