Belgia se află tot mai mult sub presiunea unor capitale occidentale influente, după ce poziția lor privind folosirea activelor rusești înghețate s-a modificat semnificativ în ultimele săptămâni. Potrivit Financial Times, Bruxellesul este îndemnat să accepte un plan care ar transforma dobânzile generate de fondurile blocate în așa-numite „credite reparatorii” pentru Ucraina.
Barto De Wever, premierul Belgiei/FOTO:X
Aproximativ 190 de miliarde de euro aparținând Rusiei sunt în prezent înghețate în conturi ale platformei financiare Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Deși până de curând multe state membre — inclusiv Belgia, Germania și Statele Unite — erau reticente în a accesa aceste fonduri, invocând riscuri juridice și financiare, această poziție s-a schimbat în contextul presiunilor internaționale.
Un document de poziție redactat recent de administrația americană a fostului președinte Donald Trump solicită aliaților din G7 să confişte sau să utilizeze într-o formă echivalentă aceste fonduri pentru finanțarea apărării ucrainene. Schimbarea de ton a fost urmată de o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, care a pledat pentru transformarea a 140 de miliarde de euro în împrumuturi destinate achiziției de armament pentru Kiev.
În replică, Comisia Europeană a început să contureze un mecanism juridic pentru ceea ce numește „credit reparatoriu”, susținând că Federația Rusă trebuie să suporte financiar consecințele agresiunii militare împotriva Ucrainei.
Ce cere Belgia?
Însă Belgia a reacționat cu prudență. Premierul Barto De Wever a solicitat ca celelalte 26 de state membre să își asume în comun riscurile legale și financiare asociate acestei inițiative. Mai exact, Belgia cere garanții că nu va fi nevoită să suporte singură eventualele pierderi, în cazul în care Rusia nu va plăti despăgubiri de război în viitor.
Această solicitare a stârnit nemulțumirea mai multor capitale europene, mai ales în condițiile în care profiturile Euroclear sunt impozitate de statul belgian. „Timp de trei ani, Belgia a susținut că Euroclear este o companie belgiană, iar acum, când vine vorba de împărțirea riscurilor, afirmă că este o companie europeană”, a declarat un diplomat european citat de FT.
Potrivit unor surse diplomatice implicate în pregătirea reuniunii din 8 octombrie, răbdarea multora dintre partenerii europeni începe să se epuizeze. Aceștia invocă exemplul Poloniei, care găzduiește centrul logistic principal pentru transferul de armament spre Ucraina, sau al Danemarcei, care a decis recent să livreze avioane F-16 Ucrainei fără să solicite împărțirea riscurilor.
„Nu mai există soluții comode. Fiecare trebuie să facă ce poate”, a declarat un alt diplomat UE.
Comisia Europeană a încercat să atenueze reținerile Belgiei, introducând o clauză care prevede că împrumuturile vor fi acoperite de angajamentele naționale în eventualitatea în care Rusia ar începe să plătească despăgubiri de război. „Considerăm că riscurile pentru Belgia sunt limitate. Nu inexistente, dar gestionabile”, a declarat un oficial european de rang înalt.
De asemenea, Bruxellesul subliniază că actuala propunere nu implică o confiscare propriu-zisă a activelor rusești, ci doar valorificarea dobânzilor acumulate, în baza unui cadru juridic conform legislației UE. În plus, orice hotărâre judecătorească din afara spațiului european nu va fi recunoscută automat de Uniune.
Cu toate acestea, autoritățile belgiene au transmis că „planul actual nu este satisfăcător”, întrucât garanțiile propuse nu acoperă în mod real riscurile asumate.
Poziția premierului belgian a stârnit iritare la summitul recent de la Copenhaga
Obiectivul Bruxellesului este ca acordul privind un credit în valoare de 140 de miliarde de euro să fie finalizat până în luna decembrie, cu primele plăți programate pentru trimestrul al doilea din 2026.
Între timp, potrivit datelor Euroclear, din 2022 încoace, guvernul belgian a colectat circa 3,6 miliarde de euro din impozite aplicate profiturilor generate de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei și ale altor entități ruse sancționate.
Executivul de la Bruxelles afirmă că acești bani sunt „integral destinați sprijinirii Ucrainei”. Cu toate acestea, doar o parte a sumelor a fost efectiv direcționată către autoritățile de la Kiev.
„Unii spun pe la colțuri că speculez pe seama războiului, că vreau să păstrez pentru mine un miliard din acești bani. La mine în cartier, un miliard e mărunțiș, în raport cu riscul pe care ni-l asumăm”, a spus De Wever săptămâna trecută, într-o declarație care a provocat reacții contradictorii în rândul liderilor europeni.
Potrivit Financial Times, poziția premierului belgian a stârnit iritare la summitul recent de la Copenhaga, unde mai mulți lideri UE au criticat implicit nivelul redus al sprijinului militar oferit de Belgia Ucrainei în ultimii trei ani, în comparație cu state precum Danemarca, Suedia sau Germania.
Oficialii belgieni susțin însă că De Wever acționează în interesul național. „Uneori trebuie să le spui celorlalți în față unde se află liniile roșii”, a declarat unul dintre consilierii săi.
Dar nu toți partenerii europeni sunt dispuși să accepte această inflexibilitate. „Care este alternativa? Trebuie să găsim o soluție de finanțare, iar dacă nu aceasta e calea, eu nu am auzit alte propuneri concrete”, a spus premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru FT.
