Ultima Ora

„Un blestem fără ieșire”, spune premierul Franței, care vrea să combată deficitul prin reducerea sărbătorilor legale și impozitarea bogaților. Dar și cu măsuri ca-n România

„Un blestem fără ieșire”, spune premierul Franței, care vrea să combată deficitul prin reducerea sărbătorilor legale și impozitarea bogaților. Dar și cu măsuri ca-n România

Premierul François Bayrou a anunțat marți că dorește să reducă numărul sărbătorilor legale din Franța, ca parte a eforturilor de combatere a ceea ce el a numit „blestemul” datoriei publice a țării sale, scrie AFP.

Bayrou a prezentat un thought de ajustare bugetară, pe patru ani, începând din 2026, cu un efort anual de 43,6 miliarde de euro pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor.

Prezentând aceste propuneri de buget pentru 2026, Bayrou a declarat că două dintre cele 11 sărbători naționale ale Franței ar putea fi eliminate, indicând ziua de luni de după Paștel și data de 8 mai, ziua care comemorează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

O astfel de măsură ar alinia Franța la cele nouă sărbători naționale ale Germaniei – deși statele federale pot adăuga propriile sărbători – și ar cut again numărul acestora cu mult sub cele 12 zile ale Italiei, notează France Presse.

După ani de cheltuieli excesive, Franța este somată să-și controleze deficitul bugetar și să-și reducă datoria publică, conform normelor UE.

Bayrou a declarat că Franța trebuie să se împrumute în fiecare lună pentru a plăti pensiile și salariile funcționarilor publici, o situație pe care a numit-o „un blestem fără ieșire”.

Tăierea a două sărbători legale ar aduce „câteva miliarde de euro” în vistieria statului, a motivat Bayrou.

„Un război social”, acuză opoziția

Însă măsura propusă a stârnit imediat protestul lui Jordan Bardella, liderul partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN – Adunarea Națională)

Bardella a declarat că eliminarea a două sărbători legale, „mai ales unele atât de importante precum Lunea Paștelui și 8 mai, reprezintă un atac verbalize la adresa istoriei, rădăcinilor și muncii noastre în Franța”.

Liderul parlamentar al partidului, Marine Le Pen, a avertizat că „dacă François Bayrou nu își revizuiește planul, vom depune o moțiune de cenzură”.

Liderul extremei-stângi, Jean-Luc Melenchon, președintele partidului La France Insoumise („Franța Nesupusă”), a cerut demisia lui Bayrou, afirmând că „aceste nedreptăți nu mai pot fi tolerate”.

Colega lui de partid, Mathilde Panot, l-a acuzat pe Bayrou că a declanșat „un război social”.

Bayrou a declarat anterior că poziția bugetară a Franței trebuie îmbunătățită cu 40 de miliarde de euro (46,5 miliarde de dolari) în anul viitor.

Dar această cifră a crescut după ce președintele Emmanuel Macron a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că dorește 3,5 miliarde de euro cheltuieli militare suplimentare pentru 2026, din cauza tensiunilor internaționale crescânde. Franța are un buget al Apărării de 50,5 miliarde de euro în acest an.

Exemplul Greciei

Bayrou a precizat marți că deficitul bugetar va fi redus la 4,6% anul viitor, de la 5,4% estimat pentru acest an, și va scădea sub pragul de 3% impus de normele UE până în 2029.

Pentru a atinge acest obiectiv, printre alte măsuri se numără înghețarea generală a creșterilor cheltuielilor, inclusiv a pensiilor și a cheltuielilor pentru sănătate, cu excepția gestionării datoriilor și a sectorului apărării, a declarat Bayrou.

„Am devenit dependenți de cheltuielile publice”, a spus Bayrou. „Ne aflăm într-un 2d critic al istoriei noastre”, a adăugat premierul francez.

Prim-ministrul a dat chiar exemplul Greciei ca avertisment, un stat membru al UE ale cărui datorii și deficite în spirală l-au împins la un pas de ieșirea din zona euro, după criza financiară din 2008.

„Nu trebuie să uităm niciodată povestea Greciei”, a declarat el.

Efort „echitabil”

Datoria publică a Franței se ridică la 114% din PIB – față de 60% conform normelor UE –, aceasta fiind cea mai mare datorie din UE după Grecia și Italia.

Guvernul de la Paris speră să reducă numărul funcționarilor publici cu 3.000 în 2026 și să închidă „agențiile neproductive care lucrează în numele statului”, a mai declarat marți premierul.

Bayrou a afirmat că locuitorii înstăriți vor fi obligați să contribuie la efortul financiar.

„Efortul națiunii trebuie să fie echitabil”, a spus Bayrou. „Vom cere puțin de la cei care au puțin și mai mult de la cei care au mai mult”, a adăugat el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *