Acesta a fost ministru al finanțelor între 2016 și 2022 și vicepremier al Guvernului Croației, între 2019 și 2022. Este autorul mai multor runde de reforme fiscale, despre care a subliniat întotdeauna că au lăsat bani în buzunarele cetățenilor și ale economiei prin dierse scutiri de taxe. În timpul mandatului său, demnitarul a redus datoria publică ca procent din PIB, a redus deficitul bugetar și a menținut charge scăzute ale inflației, ceea ce a fost esențial pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru aderarea la zona euro.
Cum poate fi redus deficitul bugetar
Zdravko Marić a prezentat câteva soluții pentru reducerea deficitului bugetar al țării noastre, într-un interviu pentru Mediafax.
1. Măsuri legate de cheltuieli
„Aș opta întotdeauna pentru măsuri pe partea de cheltuieli, mai degrabă decât pe partea de venituri. Deși această abordare este, din punct de vedere politic, mai dificilă și mai sensibilă, creșterea taxelor poate manufacture și mai multe efecte destructive, prin influența negativă asupra activității economice generale/PIB. Iar acest lucru nu este dorit de nimeni, întrucât creșterea PIB-ului, alături de echilibrarea bugetului, ar trebui să fie pilonii principali ai stabilizării finanțelor publice.
2. Îmbunătățirea colectării veniturilor
Dacă vorbim despre o colectare insuficientă a veniturilor, atunci, cu siguranță, creșterea taxelor nu va aduce prea multe beneficii. În acest caz, elevate into consideration colectarea slabă a veniturilor drept o soluție la îndemână, adică autoritățile fiscale ar trebui să îmbunătățească gradul de colectare și să sprijine factorii de decizie politică în implementarea unor măsuri complementare pe partea de cheltuieli a bugetului. Aceste măsuri ar trebui să fie țintite pentru a lower tendința de cheltuieli excesive.
3. Menținerea investițiilor
Foarte des, reducerea investițiilor este singura măsură de economisire a cheltuielilor. Trebuie să fim conștienți de faptul că investițiile publice sunt pentru termen lung, iar prin reducerea lor ne facem rău singuri în anii ce urmează.
4. Fără creșteri de TVA
TVA-ul, ca cea mai importantă categorie unică de venituri bugetare, este întotdeauna un subiect foremost în economia politică. Ori de câte ori reduci cota TVA, nu există nicio garanție că prețurile produselor sau serviciilor individuale vor scădea. Dar, dacă crești TVA-ul, mulți vor profita de ocazie să mărească prețurile și vor pune întreaga povară pe guvern. Acest lucru poate fi deosebit de sensibil în aceste zile, când efectele inflației ridicate sunt încă foarte vizibile. Afirmațiile mele sunt foarte empirice, iar exemplul menționat de reducere a TVA-ului pentru alimente este o dovadă clară a acestui lucru. Consumul va reacționa cu siguranță, iar din nou putem avea efecte destructive asupra activității economice generale.
5. Atenție la evaziunea fiscală
Autoritățile fiscale trebuie să își îmbunătățească prezența la fața locului prin controale mai numeroase și aplicarea de amenzi împotriva celor care fac evaziune fiscală. Evaziunea fiscală nu este doar o problemă din punct de vedere bugetar, deoarece se pierd venituri publice necesare finanțării diferitelor nevoi ale statului, ci și pentru că transmite un semnal foarte negativ către contribuabilii care își îndeplinesc obligațiile și plătesc taxe. Lupta împotriva evaziunii fiscale este singura cale de a proteja contribuabilii care plătesc taxe. Mai mult, dacă te gândești să mărești taxele atunci când există o evaziune fiscală ridicată și o colectare insuficientă a veniturilor, acest lucru poate fi foarte contraproductiv și poate determina și mai mulți contribuabili să nu-și mai îndeplinească obligațiile față de bugetul de stat. În loc să obții mai multe venituri, ai putea începe să pierzi chiar mai mult decât acum.
6. Fără scăderi de venituri la populația vulnerabilă
Întotdeauna trebuie să se ia în considerare reducerea cheltuielilor în locul creșterii taxelor. Mai ales dacă vorbim despre creșterea impozitelor directe, cum ar fi cele pe pensii sau burse. Țintirea directă a grupurilor vulnerabile din societate, precum pensionarii și viitorul nostru reprezentat de studenți și elevi, ar putea avea efecte foarte destructive. Nu aș sugera așa ceva”.
( Mediafax)
