Cel mai de succes program, la nivel mondial, destinat persoanelor fără adăpost este derulat în Finlanda. „Housing First”, așa cum se numește proiectul guvernamental, a ajutat deja zeci de mii de finlandezi care se confruntau cu sărăcia să aibă un acoperiș deasupra capului.
În Finlanda oamenii cu probleme sociale primesc case FOTO Chris Economou
Una dintre cele mai mari probleme la nivel mondial o reprezintă oamenii fără adăpost, care riscă să devină, pe termen lung, o problemă socială serioasă. Mulți cad pradă adicțiilor, nu reușesc să-și găsească sau să păstreze un loc de muncă, viețuiesc în mizerie. Conform statisticilor oficiale, în Europa sunt peste 1.3 milioane de oameni fără adăpost. „Pe viitor este nevoie de măsuri urgente și coordonate atât pe plan local cât și internațional pentru a garanta reducerea numărului persoanelor fără adăpost, transformând deținerea unei locuințe într-un drept accesibil tuturor”, a precizat în cadrul unei conferințe a Consiliului Europei, în 2024, Gianluca Esposito, director general al Drepturilor Omului.
O singură țară la nivel mondial a găsit o metodă socială, revoluționară, pentru a rezolva această criză, dar și pentru a oferi oamenilor cu posibilități materiale limitate accesul la o locuință. Este vorba despre Finlanda, una dintre cele mai dezvoltate țări din lume. Proiectul său revoluționar, „Housing First”, a devenit etalon la nivel mondial, cu o eficiență incredibilă.
O idee genială într-un domeniu în care nicio măsură nu dădea roade
Povestea acestui proiect a început în anul 2008. Finlanda, ca multe alte țări europene, se confruntă cu o criză generată de sărăcie. Era vorba atât despre oamenii fără adăpost, în accepțiunea clasică, dar și despre familiile ajunse în pragul sărăciei, tinerii din familii nevoiașe sau care ieșeau, la 18 ani, din sistemul de protecție al statului sau persoane liberate din închisori. Toate aceste categorii ajungeau, mai devreme sau mai târziu, să reprezinte o problemă socială serioasă la nivel național.
Un cerc vicios marcat de adicții, infracționalitate și cheltuieli suplimentare ale statului. Până în 2008, în Finlanda erau peste 1370 de familii fără locuință și afectate grave de sărăcie, dar și peste 17.000 de persoane singure ajunse pe stradă.
Adăposturile clasice, existente în toate țările europene, ca și acel sistem de locuințe sociale nu dădeau roade. Oamenii rămâneau în acel cerc vicios al consumului de alcool, secondat uneori de infracționalitate. Cel mai grav era pentru familiile cu copii, care erau nevoite să se mute dintr-o locuință socială în alta sau să apeleze la adăposturi temporare. În 2007, un grup de oameni dornici să aducă o schimbare s-a reunit și a pus la cale un plan. Printre aceștia, un episcop, un antreprenor, un medic și Juha Kaakinen, un specialist în asistență socială.
„Locuințele temporare, adăposturile, în multe situații au reprezentat un obstacol în lupta pentru eradicarea lipsei de adăpost a oamenilor. Pentru că oamenii se învârteau în acest cerc vicios. Chiar dacă ajungeau să trăiască prin adăposturi ei tot fără adăpost rămâneau”, a precizat pentru Politico Juha Kaakinen, președintele Y Foundation, organizația implicată în programul „Housing First”.
Acest grup de inițiativă a realizat și a reușit să convingă și autoritățile că principala problemă a cazurilor sociale grave, marcate de sărăcie extremă, adicție și infracționalitate o reprezintă lipsa unei locuințe. A fost schimbată abordarea la 180 de grade. Dacă înainte oamenii cu probleme sociale erau condiționați pentru primirea unei locuințe sociale prin renunțarea la adicții și găsirea unui loc de muncă, prin „Housing First” primeau întâi casa și mai apoi erau ajutați să se integreze eficient în societate.
„Înaintea acestui proiect obișnuiam să credem că o persoană trebuie să renunțe la consumul abuziv de alcool pentru a putea trăi într-un apartament. Acum am schimbat optica: ai nevoie de un apartament ca să renunți la alcool”, preciza și Jan Vapaavuori, politician finlandez, fost primar al orașului Helsinki, pentru Politico.
„Housing First” un proiect de 300 de milioane de euro
Această schimbare de mentalitate a dus la construirea proiectului „Housing First”, aprobat de statul finlandez și implementat încă din februarie 2008. A fost un efort financiar uriaș de aproximativ 300 de milioane de euro, în 10 ani. Prin intermediul „Housing First” au fost construite și amenajate peste 3500 de case. În plus, au fost anagajate peste 350 de persoane ca echipe suport pentru gestionarea cazurilor sociale. Prin intermediul serviciilor sociale au fost căutate persoanele fără adăpost, evaluate și repartizate către noile locuințe.
Nimeni nu i-a condiționat cu renunțarea la alcool sau găsirea unui loc de muncă. Singura obligație a fost aceea de a coopera cu grupuri de suport formate din asistenți sociali, cadre medicale și alți specialiști. După ce au primit cheia locuinței, acest grup suport al statului finlandez a intrat în acțiune, ajutându-i pe noii chiriași să lupte cu adicțiile, fie că era vorba de alcool droguri sau jocuri de noroc. Primeau suport total, gratuit, de specialitate. Apoi era ajutați să se califice, să găsească un loc de muncă,mai ales în cazul tinerilor fără perspective și cu o situație materială precară. Locuințele primite nu sunt gratuite. Pentru cazare, statul finlandez percepe o chirie, la un nivel mai scăzut, evident. Pentru a-și putea plăti chiria, oamenii fără adăpost sunt ajutați de aceleași grupuri suport pentru a accesa diferitele forme de ajutoar sociale din partea statului. Din acel ajutor oferit de statul finlandez, chiriașii pot să-și plătească chiria, utilitățile de bază și le mai rămân și bani de mâncare și întreținere personală.
„Chiria ajunge la, aproximativ, 750 de euro, dar toți chiriașii beneficiază de suport din partea Guvernului, sub forma unor ajutoare sociale, de exemple, ajutorul pentru locuință și spijinul pentru piața muncii”, precizează Marko Lahtela, administratorul centrului de locuințe Silta, din Helsinki, pentru Pulitzer Center.
Rezultate remarcabile: statul finlandez face economie la buget
Până în prezent, rezultatele acestui program sunt efectiv remarcabile. Dacă la începutul proiectului erau peste 17.000 de persoane fără adăpost în Finlanda, în 2017 numărul acestora a scăzut la 6.615.
În total, numărul persoanelor fără adăpost, până în prezent, a scăzut cu peste 70%. Ideea de a oferi casă și grup suport a responsabilizat enorm persoanele fără adăpost. Majoritatea au renunțat la vicii și au un loc de muncă. Datorită acestui sistem, statul finlandez a ajuns să facă economie la bugetul de stat. Se estimează că doar în orașul finlandez Tampere economia este de 250.000 de euro pe an. Programul este atât de revoluționar încât este implementat și în alte țări precum Belgia sau Olanda.
