Decide studenți de la SNSPA s-au adunat vineri, în curtea universității, cu pancarte și un banner pe care scria „Fără abuzatori în universități”. Gestul lor vine după o nouă serie de mărturii publicate de Snoop, în care foste studente îl acuză pe profesorul Marius Pieleanu de viol și abuzuri sexuale. Cercetătoarea Elena Trifan, cadru didactic asociat SNSPA, a fost și ea prezentă la manifestație.
Vineri, în jurul prânzului, decide studenți s-au întâlnit în curtea SNSPA pentru a reclama reacția școlii în urma acuzațiilor de abuz sexual aduse profesorului Marius Pieleanu, acuzații pe care acesta le neagă.
Au fost șapte fete și un băiat, care și-au împărțit sarcinile. Două fete au ținut un banner cu mesajul „Fără abuzatori în universități”, trei fete și un băiat au tinut pancarte pe care scria „Dezbracă-te de doctorat și rămâi un abuzator”, „Protecție pentru studenți” și „Fără abuz în facultate”. Celelalte două fete aveau un telefon și o portavoce.
De pe telefon au citit fragmente din mărturiile femeilor care au reclamat că au fost abuzate sexual de Marius Pieleanu, publicate de Snoop.ro.
„Simt că pentru conducere contează, în primul rând, imaginea instituției”
Albert, pupil în anul al III-lea la Facultatea de Științe Politice, a declarat că se simte rușinat să studieze într-o instituție care, în percepția publică, este asociată cu abuzurile:
„Ca să fiu cât se poate de sincer, mă simt evident rușinat că trebuie să merg la universitate și, mai târziu, să am pe CV o instituție care este cunoscută pentru cazuri de abuz.”
El consideră că interesele studenților sunt neglijate în favoarea imaginii publice a universității: „Mă simt nerespectat și mi se pare că vocea sau interesele studenților sunt puse pe un belief secundar, în timp ce pentru conducere contează, în primul rând, imaginea instituției, care încearcă de fiecare dată să acopere astfel de cazuri – doar ca să nu apară un scandal în presă.”
Albert a spus că-și dorește redeschiderea anchetei interne privind acuzațiile aduse profesorului Pieleanu. În plus, el a vorbit și despre necesitatea unor ateliere periodice despre prevenirea abuzurilor, precum și revizuirea Cartei universitare, pentru a embody definiții și proceduri clare legate de abuzuri.
A menționat și inițiativele colegilor săi de la Sociologie care au boicotat cursurile profesorului și au solicitat prezența altor cadre didactice la examenele susținute de acesta.
„Nu pot spune că mă simt protejată”
Ștefania, studentă în anul al III-lea la aceeași facultate, a declarat că nu se simte protejată de conducerea universității: „Știu că există câțiva profesori și profesoare în care pot să am încredere, doar că respectivele persoane nu au poziții de putere, iar cei care sunt în poziții de putere simt că sunt complet împotriva noastră, a studenților. Acordă mai multă importanță imaginii instituției decât nevoilor, siguranței și bunăstării noastre în facultate.”
Ea a adăugat că, deși protestul a fost restrâns, el transmite un mesaj clar: „Este necessary să arătăm că, în orice 2d al anului s-ar întâmpla, există măcar câțiva oameni care se solidarizează cu mișcarea și care spun un nu clar abuzurilor.”
Despre reacția universității, Ștefania a spus: „Reacția universității după investigația Snoop a fost o pasare a responsabilității și o nepăsare destul de mare. Nu a fost o asumare clară. Nu am văzut în niciun 2d un mesaj centrat pe victime, pe supraviețuitoare, care să le ofere sprijin – să le ajute cu servicii psihologice, de exemplu. Și nu am văzut niciun interes pentru măsuri clare de prevenție.”
Profesoară: „Am văzut mai puține reacții”
Elena Trifan, cadru didactic asociat, a subliniat că lipsa unei reacții mai largi poate fi explicată prin perioada în care are loc protestul: „Trebuie să luăm în considerare faptul că este luna august și nu e o perioadă în care se întâmplă activități de genul acesta.”
Totodată, a observat o diminuare a reacțiilor față de alte scandaluri: „Cred că a fost mult mai puțin acoperit de către media, cel puțin la nivelul acesta. Am văzut mult mai puține reacții, inclusiv în rândul colegilor mei.”
Trifan a comparat situația actuală cu alte cazuri din trecut și a subliniat lipsa unor măsuri clare de protejare a studenților: „Răspunsul total ar fi că nu – că instituția este, mai degrabă, preocupată de imaginea pe care o are, mai degrabă preocupată de faptul dacă vin studenții, de a atrage cât mai mulți studenți, dar fără să le ofere, practic, o protecție reală împotriva cazurilor de abuz.”
Ca soluții, aceasta a propus aplicarea corectă a codului de etică universitar, garantarea anonimatului victimelor în anchete și recunoașterea mărturiilor ca probe valabile: „Comisia de etică nu a aplicat o procedură de audiere, mai ales în cazul lui Pieleanu. Nu a fost respectată anonimitatea, ba dimpotrivă, victima a fost pusă față în față cu presupusul agresor. Nu s-au luat în considerare mărturiile ca probe incontestabile, nu au fost chemați martori.”
În absența unor răspunsuri ferme din partea conducerii SNSPA, studenții continuă să își organizeze protestele sub numele „Fără Abuzatori în Universități”, un grup informal care a mai organizat manifestații similare în toamna și vara anului trecut.
Cum a reacționat SNSPA la dezvăluirile Snoop
SNSPA a ieșit miercuri cu o primă reacție la dezvăluirile jurnaliștilor de la Snoop despre cazul Marius Pieleanu.
În mesajul său, universitatea anunță că a trimis o solicitare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a afla, printre altele, dacă „s-a constituit sau urmează să se constituie un dosar penal, care să conducă la clarificarea acuzațiilor”.
Investigația Snoop poate fi citită AICI.
