Pe 20 noiembrie 1940, România s-a alăturat Axei prin semnarea Pactului Tripartit, aliniindu-se Germaniei, Italiei și Japoniei. În aceeași dată, dar în 1910, a murit scriitorul Lev Tolstoi. De asemenea, pe 20 noiembrie 1995, a fost difuzat interviul Prințesei Diana la BBC Panorama, care a zguduit monarhia britanică.
Printesa Diana, în timpul interviului BBC din 1995. FOTO: Captură Video / BBC
1910 – A murit scriitorul rus Lev Tolstoi
Alături de Fiodor Dostoievski, contele Tolstoi a fost unul dintre scriitorii de seamă ai perioadei cunoscute ca vârsta de aur a literaturii ruse și unul dintre marii romancieri ai lumii.
Operele sale „Război și pace”, „Anna Karenina”, „Învierea”, au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de „tolstoism”. „Nu este măreție acolo unde nu este simplitate.”
1916 – În urma pierderii de către armata română a Bătăliei de la Neajlov și Argeș, cea mai mare operațiune militară pe frontul românesc (16-20 noiembrie 1916), regele și Guvernul României se retrag din Muntenia ocupată, la Iași, care devine noua capitală a țării.
Cunoscută şi sub numele de bătălia pentru Bucureşti, bătălia de la Argeş-Neajlov a fost cea mai amplă acţiune a trupelor româneşti în campaniile din 1916 şi s-a desfăşurat în perioada 16/29 noiembrie – 20 noiembrie/3 decembrie 1916. Bătălia a avut drept scop apărarea Capitalei, în faţa ofensivei trupelor Puterilor Centrale.
1925 – S-a născut Robert F. Kennedy, fost procuror general al SUA și senator
Robert Francis „Bobby” Kennedy (n. 20 noiembrie 1925 – d. 6 iunie 1968), cunoscut și prin acronimul R.F.K., a fost un om politic american, procuror general și apoi senator al Statelor Unite ale Americii. Era fratele președintelui american J. F.Kennedy. A studiat Dreptul, luându-și licența la Universitatea din Virginia, iar în 1951 a fost admis în Baroul statului Massachusetts.
A devenit apoi procuror și a condus campania electorală a fratelui său care candida pentru un loc în Senatul SUA. A început să ocupe funcții tot mai înalte în administrația de stat, iar în 1959-1960 a coordonat campania la președinție a lui John F. Kennedy.
După alegererea fratelui său în funcția de șef de stat, a devenit procuror general și consilier personal al lui JFK, exercitând o influență majoră în privința politicilor sociale și de afaceri externe. În 1964, după asasinarea fratelui său, a fost ales senator de New York, americanii văzând în el o speranță de bine pentru viitor.
În data de 6 iunie 1968, cariera politică tot mai promițătoare a politicianului democrat a fost curmată brusc, Robert Kennedy fiind împușcat mortal de către un imigrant iordanian, Sirhan B. Sirhan, în momentul în care părăsea o reuniune politică din Los Angeles.
1940: România se alătură Axei
La 20 noiembrie 1940, România s-a alăturat Pactului Tripartit, devenind oficial parte a Axei, alături de Germania Nazistă, Italia Fascistă și Japonia. Decizia a fost luată de regimul lui Ion Antonescu, în încercarea de a recupera teritoriile pierdute în 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord și Transilvania de Nord) și de a-și asigura protecția împotriva Uniunii Sovietice.
Această alianță a marcat o schimbare radicală în politica externă a României, subordonând țara intereselor germane. Implicarea în războiul împotriva URSS, alături de crimele de război și persecuțiile interne, a avut consecințe dramatice, culminând cu ocuparea României de către trupele sovietice în 1944 și schimbarea regimului politic.
1945: A început procesul de la Nurenberg
La 20 noiembrie 1945 a început, la Nurnberg, procesul liderilor naziști acuzați de conspirație, crime împotriva păcii, crime de război și crime împotriva umanității. Decizia de a-i judeca pe responsabili fusese luată încă din timpul războiului, iar prin Charta de la Londra (8 august 1945), SUA, URSS, Marea Britanie și Franța au înființat Tribunalul Militar Internațional – primul tribunal internațional creat pentru a trage la răspundere reprezentanții unui stat pentru încălcarea dreptului internațional. Au fost stabilite patru capete de acuzare și au fost considerate organizații criminale structuri precum NSDAP, SS, SD sau Gestapo.
Dintre cei 24 de inculpați principali, doar 21 au ajuns efectiv în fața instanței, restul fiind fie bolnavi, fie sinuciși înainte de proces. După nouă luni de audieri, la 30 septembrie și 1 octombrie 1946 au fost pronunțate verdictele: 12 condamnări la moarte, trei pedepse pe viață, iar patru condamnări la închisoare pe termen lung. Execuțiile au avut loc la 16 octombrie 1946. Procesul nu a pus capăt urmăririi crimelor naziste: în anii 1946–1949 au urmat alte 12 procese la Nurnberg, desfășurate de tribunalele militare americane, în care au fost judecate 177 de persoane – medici, judecători, industriași, militari și funcționari ai regimului.
Importanța proceselor de la Nurnberg a fost uriașă. Ele au stabilit un precedent juridic internațional fără precedent și au contribuit la adoptarea unor documente fundamentale precum Convenția ONU privind genocidul și Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), precum și noile Convenții de la Geneva (1949). Sala 600, unde s-a desfășurat procesul principal, funcționează și astăzi, iar Memorialul „Memorium Nürnberger Prozesse” păstrează istoria acestor momente care au schimbat dreptul internațional și modul în care lumea tratează crimele împotriva umanității.
1947: Prințesa Elisabeta (viitoarea regină Elisabeta a II-a a Marii Britanii), s-a căsătorit cu ducele de Ediburgh, Philip Mountbatten
1962: Președintele american John F. Kennedy a acceptat să ridice blocada instituită împotriva Cubei comuniste
Pe 20 noiembrie 1962, președintele american John F. Kennedy a acceptat să ridice blocada navală impusă Cubei în timpul crizei rachetelor nucleare. Criza, una dintre cele mai tensionate episoade ale Războiului Rece, a început când URSS a instalat rachete nucleare pe teritoriul Cubei, amenințând direct securitatea SUA.
Ridicarea blocadei a venit ca urmare a unui acord între Kennedy și liderul sovietic Nikita Hrușciov, care a inclus retragerea rachetelor din Cuba în schimbul promisiunii SUA de a nu invada Cuba și de a retrage rachetele nucleare din Turcia. Criza a evidențiat riscurile escaladării conflictelor nucleare și a dus la crearea liniei telefonice directe între Washington și Moscova pentru a preveni astfel de incidente.
1975: Are loc premiera filmului american „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, realizat după romanul cu același nume, de Ken Kesey, distins cu cinci Premii Oscar
1989: Adoptarea Convenției ONU privind Drepturile Copilului
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, pe 20 noiembrie 1989, Convenția cu privire la Drepturile Copilului, un document esențial pentru protecția și bunăstarea copiilor din întreaga lume. Convenția stabilește drepturile fundamentale ale copilului, inclusiv dreptul la educație, protecție împotriva abuzului și accesul la servicii medicale.
Aceasta a devenit cel mai ratificat tratat internațional din istorie, reafirmând angajamentul global față de drepturile copiilor. România a ratificat Convenția în 1990, contribuind la îmbunătățirea legislației interne privind protecția copilului.
1995: Diana, Prințesă de Wales, a vorbit deschis pentru prima dată, într-un interviu acordat BBC, despre separarea ei de Prințul Charles de Wales
Diana, Prințesă de Wales (Diana Frances, născută Spencer) (1 iulie 1961 – 31 august 1997) prima soție a lui Charles, Prinț de Wales, moștenitorul tronului Regatului Unit. În timpul conversației cu reporterul BBC Martin Bashir, prințesa a recunoscut deschis că are o relație adulteră cu instructorul ei de echitație, James Hewitt.
Interviul acordat de Prințesa Diana jurnalistului Martin Bashir, difuzat pe 20 noiembrie 1995 în cadrul emisiunii BBC Panorama, a fost unul dintre cele mai urmărite și controversate momente din istoria televiziunii britanice. Pentru prima dată, Diana a vorbit deschis despre dificultățile din căsnicia cu Prințul Charles, despre singurătatea din interiorul familiei regale și despre presiunea imensă la care era supusă. Una dintre declarațiile care au făcut istorie a fost referirea la relația extraconjugală a soțului ei: „Eram trei în această căsnicie, deci era puțin aglomerat.”
În cadrul interviului, Diana a recunoscut, la rândul ei, o relație adulteră cu instructorul de echitație James Hewitt și a vorbit despre lupta cu bulimia și depresia, teme pe care nu le abordase public până atunci. Sinceritatea ei a avut un impact major asupra percepției publice asupra monarhiei, generând empatie pentru prințesă și amplificând tensiunile din interiorul Casei Regale.
Ani mai târziu, BBC a recunoscut că interviul a fost obținut prin metode înșelătoare, după o anchetă care a arătat că Martin Bashir folosise documente falsificate pentru a câștiga încrederea Dianei. Instituția și-a prezentat scuze oficiale, iar interviul nu mai este considerat un reper etic în jurnalism, deși rămâne un moment definitoriu în istoria relației dintre presă, monarhie și opinia publică.