Pentru
Tina Radu, o pacientă de 72 de ani din București, ziua în care a mers la un
control cardiologic pentru monitorizarea ritmului cardiac pentru 24 de ore a
devenit, în mod cu totul neașteptat, ziua în care i-a fost salvată viața. „A
fost ziua mea cu noroc“, consideră ea.
„A venit la control la momentul potrivit și,
după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru
montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenția a avut loc în
aceeași zi“, subliniază dr.
Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic
primar cardiolog în cadrul Spitalului
AngioLife MedLife Medical Park.
Tina Radu este o femeie atentă la propria
sănătate: merge la toate controalele regulate recomandate unei femei de vârsta
ei, pentru că este foarte conștientă de riscuri. Pe partea cardiologică, mergea
periodic la controale, mai ales după ce a fost diagnosticată cu hipertensiune,
colesterol crescut și episoade de fibrilație atrială, iar medicii îi urmăreau
periodic ritmul cardiac.
Întotdeauna a ajuns la medic fără să aștepte
apariția unor probleme grave. „M-am tot verificat, pentru că am considerat că e
mai bine să previn decât să se întâmple ceva“, spune ea.
O programare la fel ca toate celelalte, pentru
montarea unui Holter, dispozitivul care poate monitoriza continuu ritmul
cardiac timp de 24 de ore, a condus-o către o intervenție salvatoare. În
așteptarea consultului pentru montarea dispozitivului Holter, Tina Radu i-a
solicitat asistentei să-i măsoare tensiunea și pulsul, pentru că nu se simțea
bine: „Nu aveam putere și respiram greu“, își amintește
pacienta. Valoarea pulsului, care îi scăzuse la 36 de bătăi pe minut, a pus în
alertă personalul medical al clinicii. Apoi, un sistem întreg s-a pus în
mișcare, iar în câteva ore, pacienta a fost investigată riguros, a primit un
diagnostic – boală de nod sinusal – și a fost supusă unei intervenții de
montare a unui stimulator cardiac bicameral. A doua zi a plecat acasă.
„Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla
așa, nu aș fi crezut. Toate s-au legat extraordinar de bine. Probabil că a fost
ziua mea cu noroc”, povestește Tina Radu.
O problemă dificil de „prins“
O particularitate a bolii de nod sinusal este
că poate fi dificil de diagnosticat de la primele semne. Dr. Alexandrina Tatu
explică faptul că, în această afecțiune, inima poate trece de la ritmuri foarte
rapide la ritmuri foarte lente, fără să dea simptome zgomotoase. „De multe ori,
pacienții simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot
duce la leșin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme
craniene etc.“, explică medicul.
Astfel, dacă pacientul ajunge la medic într-un
moment în care pulsul este normal, boala poate să nu fie surprinsă imediat.
Electrocardiograma arată situația inimii în acel moment. Dacă episodul de ritm
lent nu se produce atunci, investigația poate da rezultate aparent
liniștitoare, chiar dacă problema există, de aceea, când pacientul descrie stări
de leșin, amețeli, este absolut necesară monitorizarea ritmului cardiac pentru
24 de ore sau chiar 7 zile. În cazul Tinei Radu, șansa a fost că starea de rău
a apărut chiar când se afla în clinică. La vederea valorii pulsului, medicul
cardiolog a fost chemat imediat, iar pacienta a fost evaluată de urgență.
Ulterior, a fost transferată la spitalul
AngioLife, monitorizată continuu și pregătită pentru implantarea unui
stimulator cardiac. Intervenția a avut loc în aceeași zi și a durat aproximativ
o oră. „Stimulatorul nu se implantează decât atunci când există criterii foarte
clare. În cazul doamnei, monitorizarea a arătat treceri de la ritmuri foarte
rapide la ritmuri foarte lente, iar indicația de cardiostimulare a fost clară“, spune medicul.
Ce face, de fapt, stimulatorul cardiac
Stimulatorul cardiac nu tratează toate
problemele de ritm ale inimii, ci are un rol precis: intervine atunci când
pulsul scade prea mult. În cazul Tinei Radu, problema era alternanța dintre
episoade de ritm rapid, asociate fibrilației atriale, și episoade de ritm
foarte lent. „Stimulatorul reglează perioadele de puls lent. În momentul în
care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcțiune și obligă
inima să bată într-un ritm sigur“, explică dr.
Tatu.
Un aspect important este că, fără protecția
stimulatorului, medicii nu puteau trata în siguranță episoadele de ritm rapid.
Medicamentele folosite pentru fibrilația atrială au rolul de a încetini bătăile
inimii. Dar la o pacientă care avea deja perioade de încetinire severă a
pulsului, aceste medicamente puteau deveni riscante. „Ca să putem trata
momentele de puls rapid, trebuie să avem protecția stimulatorului. Altfel,
medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în
siguranță la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent“, explică medicul cardiolog.
Stimulatorul a rezolvat, deci, partea cea mai
riscantă a problemei de sănătate a Tinei Radu: scăderile bruște și severe ale
pulsului. Fibrilația atrială rămâne monitorizată și tratată separat, dar
pacienta este protejată de episoadele în care inima ar putea bate prea rar.
Riscul leșinurilor provocate de boala de
nod sinusal
Dr. Tatu atrage atenția că leșinurile sau
senzațiile repetate de amețeală asociate episoadelor cu puls scăzut nu trebuie
ignorate, mai ales la pacienții care știu că au probleme cardiace. „Nu trebuie
să ne gândim doar la inimă, deși acolo este problema principală. Un pacient
poate leșina pe stradă, în fața unei mașini, poate cădea, se poate lovi sau
poate provoca un accident dacă se află la volan“, explică medicul.
În cazurile severe, există și riscul ca inima
să se oprească. De aceea, episoadele de puls foarte lent, mai ales dacă sunt
însoțite de pierderea stării de conștiență, slăbiciune extremă sau dificultăți
de respirație, trebuie investigate rapid.
„Mi-am învățat familia să nu aștepte să se
agraveze problemele“
Pentru Tina Radu, episodul pe care-l consideră
norocos a confirmat un principiu după care spune că s-a ghidat mereu:
controalele medicale nu trebuie amânate până când apar simptomele grave. „Eu
mi-am învățat și fetele, și soțul să nu aștepte să se înrăutățească problemele,
ci să se verifice. Mai bine previi decât să ajungi prea târziu“, spune pacienta.
Dr. Tatu spune că pacienții care merg regulat
la controale, care își cunosc istoricul medical și comunică atent ce simt ajută
enorm procesul de diagnostic. „Este foarte important ca pacientul să identifice
simptomele și să le spună medicului. Dacă povestește că are amețeli, leșinuri
sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul știe că trebuie să
investigheze mai departe“, explică medicul.
Viața după stimulator
După implantarea stimulatorului, de către dr.
Nic-Claudiu Dragotoiu, Tina Radu merge periodic la control pentru verificarea
aparatului. Stimulatorul poate fi monitorizat, iar medicii pot vedea cât de des
a intervenit și dacă funcționează în parametri normali. În cazul ei,
verificările sunt programate la aproximativ șase luni.
Pacienta spune că nu are restricții majore în
viața de zi cu zi, dar trebuie să fie atentă la anumite proceduri medicale și
să anunțe întotdeauna că are stimulator cardiac. Continuă să fie monitorizată
și pentru fibrilația atrială, pentru care urmează tratament.
