Românii pot verifica, începând de astăzi, 17 iulie, cum funcționează fiecare spital public din țară, prin intermediul unei noi aplicații lansate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Noua aplicație a CNAS FOTO: captură site CNAS
Noua platformă poate fi accesată pe site-ul CNAS, la adresa cnas.ro/spitale, și permite consultarea datelor pentru toate spitalele publice aflate în relație contractuală cu sistemul de asigurări de sănătate.
Cum funcționează aplicația lansată de CNAS
Interfața este organizată pe județe. După accesarea aplicației, utilizatorii selectează județul pentru care doresc informații, de exemplu, Olt, Cluj, Iași sau București, iar sistemul afișează lista spitalelor publice din zona respectivă. Încă din această etapă pot fi consultate informații precum numărul de paturi și gradul de ocupare al fiecărei unități sanitare, ceea ce permite compararea rapidă a spitalelor din județul ales, potrivit Agerpres.
După accesarea profilului unui spital (selectarea unui județ, apoi a locației din respectivul județ), aplicația afișează informații detaliate despre activitatea acestuia, inclusiv numărul de paturi prevăzute în structura aprobată, gradul de ocupare, numărul de pacienți tratați în anul 2025, personalul disponibil, inclusiv numărul de medici și de asistenți medicali, precum și nivelul de complexitate al cazurilor tratate.
Pagina dedicată fiecărei unități include și date despre numărul cazurilor externate în 2025, durata medie a spitalizării, precum și alți indicatori privind activitatea și utilizarea resurselor. Totodată, platforma permite compararea unităților medicale cu profil similar din diferite județe.
Horațiu Moldovan: „Pentru prima dată, avem o imagine clară asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc”
Potrivit unui comunicat al CNAS, președintele instituției, Horațiu Moldovan, afirmă că noua aplicație reprezintă un pas important pentru creșterea transparenței în sistemul sanitar „Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România.
Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cum sunt utilizate paturile, cum sunt folosite resursele și cum se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară. Sunt informații care, până acum, erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse.” Potrivit acestuia, scopul platformei este ca deciziile privind organizarea și finanțarea sistemului sanitar să fie bazate pe indicatori obiectivi și nu doar pe percepții.
„Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient. Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a explicat Horațiu Moldovan
Ce arată datele despre spitalele din România
Potrivit informațiilor prezentate de președintele CNAS, gradul mediu de ocupare a paturilor destinate pacienților acuți este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat.
Datele mai arată că peste 140 de spitale înregistrează un grad de ocupare sub 60%, iar în 63 de unități acesta este sub 50%. În același timp, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.
„Problema nu este numărul total de paturi. Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Structura cheltuielilor trebuie analizată cu atenție. În jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de spitale de la casele de asigurări de sănătate. În zeci de spitale, acestea depășesc 90%. Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții.”, a mai transmis Horațiu Moldovan.
