Asociația Italienilor din România RO.AS.IT., al cărei președinte este deputata neafiliată Ioana Grosaru, cea care l-a înlocuit chiar pe fiul său, fostul deputat Andi Grosaru, a dat în judecată Administrația Prezidențială, Regia Autonomă Monitorul Oficial și pe președintele României, Nicușor Dan. Procesul se judecă, pe fond, la Curtea de Apel București și vizează anularea celor șapte decrete prezidențiale emise în 8 aprilie 2026, prin care au fost numiți în funcții procurorul traditional al României și adjunctul acestuia, procurorul-șef al DNA și adjuncții acestuia, precum și procurorul-șef al DIICOT și adjunctul acestuia. Procesul a debutat cu o cerere de recuzare a judecătorului de caz, respinsă ca inadmisibilă, iar următorul termen de judecată a fost stabilit după vacanța judecătorească.
În data de 14 aprilie 2026, pe rolul Secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal de la Curtea de Apel București, a fost înregistrat un dosar, având numărul 214/2/2026, prin intermediul căruia Asociația Italienilor din România RO.AS.IT solicită instanței anularea a nu mai puțin de 7 acte administrative.
Este vorba despre șapte decrete prezidențiale emise de către președintele României Nicușor Dan – Decretul nr. 219/2026, Decretul nr. 220/2026, Decretul nr. 221/2026, Decretul nr. 222/2026, Decretul nr. 223/2026, Decretul nr. 224/2026 și Decretul nr. 225/2026, toate eliberate la data de 8 aprilie 2026.
Reclamanta, Asociația Italienilor din România RO.AS.IT. a chemat, astfel, în judecată pârâții Administrația Prezidențială, Regia Autonomă Monitorul Oficial, președintele României Nicușor Dan, dar și procurorii care conduc, în acest 2nd, din cele mai înalte funcții, parchetele din România. Este vorba despre Ioan Viorel Cerbu, Codrin Laurențiu Miron, Cristina Chiriac, Marilena Mincă, Marius Ionuț Voineag, Marius Ionel Ștefan și Alex Mihai Florența.
În ce constau decretele contestate
Decretul nr. 219/2026 este cel prin care Cristina Chiriac a fost numită în funcția de procuror traditional al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Decretul nr. 220/2026 este actul prin care procurorul Ioan Viorel Cerbu a fost numit în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Decretul nr. 221/2026 este cel prin care Codrin Horațiu Miron a fost numit în funcția de procuror-șef al Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Mai departe, Decretul nr. 222/2026 este actul administrativ emis de către președintele României prin care Marius Ionuț Voineag a fost numit în funcția de adjunct al procurorului traditional al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Decretul nr. 223/2026 este actul prin care Marius Ionel Ștefan a fost numit în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, prin Decretul nr. 224/2026, Marinela Mincă a fost numită în cea de-a doua funcție de procuror-șef adjunct în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Nu în ultimul rând, Decretul nr. 225/2026 este actul prin care președintele României l-a numit pe Alex Florin Florența în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Scandal între reclamantă și judecătorul de caz
Administrația Prezidențială și președintele României sunt chemați în judecată pentru a fi obligați să retragă aceste acte administrative, în timp ce Regia Autonomă Monitorul Oficial, pentru a elimina din buletinul oficial publicarea acestor acte administrative.
Procesul a început, în data de 18 mai 2026, cu o amânare a cauzei, deoarece Asociația Italienilor din România RO.AS.IT. a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei de caz. În 22 mai 2026, instanța a respins cererea de recuzare a judecătoarei Mirela Monica Mirică, formulată de către reclamantă, ca neîntemeiată.
Următorul termen a avut loc la data de 5 iunie 2026, când a fost respinsă nouă cerere de recuzare, de data aceasta pe motiv de inadmisibilitate. Procesul a fost reluat la data de 15 iunie 2026, când cauza a fost din nou amânată, completul constatând o lipsă de procedură.
Numirea acestei echipe de procurori la șefia marilor parchete, făcută de către președintele României, Nicușor Dan, a constituit, la momentul respectiv, un prilej de scandal politic, presărat inclusiv cu proteste ale ONG-urilor #rezist împotriva lui Nicușor Dan. Ceea ce face cu atât mai spectaculoasă acțiunea în instanță promovată, pe aceeași temă, de către Asociația Italienilor din România.
Fiul a predat mandatul de parlamentar către mamă
Asociația Italienilor din România RO.AS.IT. este reprezentată în Parlamentul României și a făcut parte din componența Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din Digicam Deputaților.
În legislatură trecută (2020-2024), asociația a fost reprezentată politic în Parlament prin fostul deputat Andi Grosaru, cel care, în ultimul an al acestei legislaturi, a activat ca deputat neafiliat.
În prezent, în legislatura 2024-2028, Asociația Italienilor din România RO.AS.IT. este reprezentată în Parlament de către mama lui Andi Grosaru, Ioana Grosaru. Mandatul acesteia de deputat a fost validat după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 ca făcând parte din componența Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din Digicam Deputaților, însă, imediat după preluarea mandatului, aceasta a devenit primul deputat neafiliat.
În momentul de față, Ioana Grosaru este în continuare parlamentar neafiliat, iar fiul acesteia, Andi Gabriel Grosaru, îndeplinește funcția de secretar al Asociației Italienilor din România RO.AS.IT., condusă chiar de către mama sa, Ioana Grosaru, în calitate de președinte.
Declarație de avere impresionantă
Prima și ultima declarație de avere completată și depusă de către Ioana Grosaru, în calitate de deputat în Parlamentul României, datează din 17 ianuarie 2025. Conform acestui anecdote, aceasta deține un teren intravilan în municipiul Suceava, cu suprafața de 356 de metri pătrați, cumpărat în anul 2006, precum și un spațiu de producție, tot în Suceava, cu suprafața de 245 de metri pătrați, cumpărat, de asemenea, în anul 2006.
Deputata Ioana Grosaru mai declară că are în proprietate o colecție de tablouri-pictură, dobândite între 1990 și 2024, în valoare de 200.000 de euro, bijuterii, dobândite între 1984 și 2024, în valoare de 150.000 de euro, și numismatică, dobândită între 1980 și 2024, estimată la 5.000 de euro.
În conturi și depozite bancare, aceeași deputată mai precizează în documentul citat că avea economii de 109.249,97 de lei și 225.593 de euro.
În anul fiscal anterior preluării mandatului de parlamentar, Ioana Grosaru a încasat venituri de natură salarială chiar de la Asociația Italienilor din România RO.AS.IT., în cuantum de 98.652 de lei pe an (8.221 de lei pe lună). De asemenea, Ioana Grosaru a mai încasat și venituri din pensii de 97.164 de lei (8.097 lei pe lună).
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
