„Blocul Naţional Sindical (BNS) salută decizia de astăzi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, precum şi dispoziţiile sale esenţiale referitoare la promovarea negocierii colective şi la obligaţia statelor membre de a elabora planuri de acţiune pentru creşterea acoperirii negocierilor colective. Prin această hotărâre, Curtea consolidează cadrul juridic european privind lupta pentru salarii corecte şi condiţii de muncă decente, confirmând faptul că Uniunea Europeană are competenţa de a acţiona pentru asigurarea unui nivel minim de protecţie a veniturilor lucrătorilor. Totuşi, Curtea a anulat dispoziţia care enumera criteriile obligatorii pe care statele membre trebuie să le ia în considerare la stabilirea şi actualizarea salariilor minime legale, precum şi norma care împiedica scăderea acestor salarii atunci când sunt supuse unui mecanism de indexare automată.
Această decizie nu afectează însă obligaţia Guvernului României de a continua procesul de aplicare a mecanismului de ajustare a salariului minim, în acord cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, se arată în comunicat.
BNS atrage atenţia că România are un jalon clar stabilit în PNRR care prevede definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim.
„România a raportat îndeplinirea acestui jalon prin adoptarea HG 35/2025 care, printr-o formulă transparentă de calcul, corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieţii şi dinamica economică. Acest jalon derivă din angajamentele României faţă de Comisia Europeană, în scopul asigurării unei metodologii predictibile şi sustenabile de actualizare a salariului minim”, spun sindicaliştii.
Aceştia subliniază că acest jalon a fost asumat în anul 2021 de Guvernul de coaliţie PNL-USR-UDMR şi găsesc „cu atât mai surprinzătoare atitudinea liderilor politici ale celor trei partide menţionate, care propun îngheţarea salariului minim”.
„Decizia Curţii confirmă că Directiva europeană rămâne solidă şi aplicabilă, dar şi că statele membre trebuie să demonstreze voinţă reală în a o implementa. Pentru România, acest lucru înseamnă nu doar respectarea obligaţiilor asumate la nivel european, ci şi responsabilitatea de a garanta că niciun lucrător nu este condamnat la sărăcie, deşi munceşte cu normă întreagă”, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, citat în comunicat.
BNS reiterează necesitatea ca Executivul să pună în aplicare formulation stabilită prin HG 35/2025, să asigure consultarea partenerilor sociali în acest proces şi să promoveze extinderea negocierii colective la nivel de sector şi unitate, astfel încât creşterea salariilor să fie sustenabilă şi echitabilă.
„În spiritul Directivei şi al Cartei Sociale Europene, România trebuie să îşi asume creşterea salariului minim până la atingerea pragurilor de decenţă de 50% din salariul median sau 60% din salariul mediu brut, asigurând astfel protecţia reală a lucrătorilor împotriva sărăciei în muncă. Pentru decidenţii politici care se gândesc să nu respecte jalonul PNRR 392, le reamintim că legea nu se poate modifica datorită principiului ireversibilităţii refomelor PNRR, conform regulamentelor europene. Jalonul trebuie îndeplinit pentru că altfel, ţara noastră riscă să piardă bani europeni. Prin Regulamentul (UE) 2021/241, acest principiu este explicit reglementat, iar statele membre au obligaţia de a garanta că reformele implementate în cadrul PNRR vor rămâne stabile şi nu vor fi anulate sau modificate în mod contrar obiectivelor stabilite. În situaţia în care îşi vor menţine opinia de îngheţare a salariului minim şi dacă nu vor respecta formula de calcul, Blocul Naţional Sindical va sesiza Comisia Europeană şi, pe cale de consecinţă, România riscă să piardă banii europeni din cadrul PNRR”, transmite BNS.
Comisia Europeană a salutat hotărârea de marţi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care confirmă în mare măsură că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă, a informat un comunicat al Executivului comunitar.
Salariile minime adecvate sunt esenţiale pentru echitatea socială şi pentru o economie productivă şi incluzivă. Ele contribuie la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor, la reducerea inegalităţilor salariale şi a sărăciei în muncă, la sprijinirea cererii interne şi la întărirea motivaţiei de a lucra. De asemenea, ele contribuie la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, apreciază Executivul comunitar.
„Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată câştiga un trai decent. Hotărârea de astăzi este un moment de referinţă pentru europeni – este vorba despre demnitate, echitate şi siguranţă financiară. Directiva va fi implementată cu respect deplin pentru tradiţiile naţionale, autonomia partenerilor sociali şi importanţa negocierii colective. Angajamentul nostru este ca munca să fie cu adevărat răsplătită”, a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.
La rândul ei, vicepreşedinta executivă pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, Roxana Mînzatu, a afirmat: „Hotărârea Curţii de astăzi consolidează modelul social european, care se bazează pe salarii corecte şi adecvate şi pe o negociere colectivă puternică – aducând atât echitate socială, cât şi beneficii economice. Este o veste bună pentru lucrători, în special pentru cei cu venituri mici, şi pentru angajatorii din întreaga Europă care plătesc salarii corecte”.
De la adoptarea Directivei în 2022, salariile minime au crescut rapid în întreaga Europă, contribuind la creşterea veniturilor şi a nivelului de trai pentru milioane de lucrători. În acelaşi timp, s-a redus decalajul dintre cele mai mari şi cele mai mici salarii minime din UE, susţine Executivul comunitar.
În hotărârea de marţi, Curtea respinge cererea Danemarcei de anulare în totalitate a Directivei. AGERPRES
