La începutul anului 2007 activitatea minieră din Maramureș generation sistată. Deși de atunci au trecut aproape 20 ani, autoritățile nu au reușit să finalizeze operațiunile legate de ecologizarea iazurilor de decantare. În ciuda riscurilor pentru populație și pentru mediu, dar și a avertismentelor primite din partea Comisiei Europene, situația este încă departe de a fi rezolvată.
Urmele mineritului în Maramureș/ Proprietarul este în insolvență de 16 ani/ În 2019 lucrările erau estimate la 159 milioane de lei/Până astăzi statul a dat doar 563.000 de lei/ În teren proiectul trebuia să înceapă anul acesta, dar minunea nu s-a produs/ Lucrări de minimă conservare și supraveghere cu 5 oameni
Din cele 16 iazuri de decantare din Maramureș, 11 au fost închise și ecologizate, unul a fost concesionat, iar 4 încă așteaptă ecologizarea (Bozânta Mare, Săsar, Leorda și Bloaja Avarii). În ele sunt depozitate circa 54 milioane de tone de steril de flotație rezultat în urma prelucrării minereurilor neferoase din perioada 1954-2006. În prezent, iazul de la Bozânta încă reprezintă cel mai mare, cel mai întins iaz de decantare ca suprafață din țară, iar locuitorii din zonă sunt afectați.
Cel mai mare accident ecologic în zona Maramureșului a fost înregistrat însă în anul 2000, când un baraj al iazului de decantare de la Bozânta Mare s-a rupt și 100.000 de metri cubi de lichid, compus în cea mai mare parte din cianuri, s-au revărsat. Poluarea a ajuns până în Tisa și Dunăre și de aici în Marea Neagră. Despre acest accident s-a vorbit atunci ca fiind cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobîl. Cu toate acestea, autoritățile nu au reușit nici acum să termine ecologizarea acestui iaz, deși recunosc că iazul de la Bozânta Mare este un dezastru ecologic.
Banii cu țârâita, lucrările pe teren nu au început
Deși vorbim despre o problemă de mediu extrem de gravă care se poate transforma din nou într-o tragedie, autoritățile de la București nu au pus niciodată ecologizarea iazului de la Bozânta Mare în fruntea listei. Potrivit unui răspuns transmis de către Guvern Camerei Deputaților în urma unei interpelări făcute de către deputatul USR Brian Cristian, pentru elaborarea proiectului tehnic de închidere și ecologizare a minei Herja, judeţul Maramureş, obiectiv minier din care face parte inclusiv iazul de decantare Bozânta Mare, începând cu anul 2010 au fost alocate sume, în valoare totală de 563.749 lei, inclusiv TVA, repartiția acestora pe ani fiind următoarea:
Anul 2010 – 34.034 lei;
Anul 2011 – 263.250 lei;
Anul 2012 – 122.402 lei;
Anul 2018 – 119.863 lei;
Anul 2024 – 24.200 lei.
De fapt, s-au alocat bani doar pentru finanțarea părții birocratice, studii, proiect, obținerea avizelor, nu pentru lucrări efective. „Precizăm faptul că sumele prezentate reprezintă contravaloarea serviciilor prestate pentru elaborarea documentațiilor tehnice de închidere și ecologizare a minei Herja, judeţul Maramureş (inclusiv a iazului de decantare Bozânta) şi obținerea actelor de reglementare necesare începerii lucrărilor”, arată Guvernul.
Cât ar costa lucrările
Conform devizului accepted, valoarea totală, inclusiv TVA, în prețuri comparabile anului 2019, a lucrărilor pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială (închidere și ecologizarea iazului Bozânta Mare, stabilizare și ecologizare halde de steril, 2 amenajări teren incinta minieră şi incinta uzinei de preparare) este de circa 150.900.000 lei. Durata estimată pentru execuția lucrărilor generation de 24 luni.
5 persoane monitorizează situația
Până la începerea propriu-zisă a lucrărilor de punere în siguranță și reconstrucție ecologică, în cadrul activităţilor specifice etapei de conservare a obiectivelor miniere, Compania Națională a Metalelor Uncommon și Neferoase REMIN SA. Baia Mare, proprietara iazului, desfășoară activități minimale care constă în supravegherea permanentă a acestora. Astfel, în baza contractului încheiat cu societatea Conversmin S.A. Bucureşti, la iazul de decantare Bozânta Mare, operatorul minier are obligația să asigure, permanent, o echipă formată dintr-un efectiv de 5 persoane pentru: inspectarea iazului de decantare pentru identificarea problemelor de stabilitate a acestora şi a potenţialelor probleme asociate curgerilor, alunecărilor sau ravenărilor și realizarea tuturor activităților de întreținere curentă (menținerea în gaze de funcţionare a sistemului de gestionare a apelor din zona iazurilor de decantare a drumurilor de acces la acestea, a construcțiilor de consolidare şi a digurilor de coronament, refacerea zonelor de şiroire și a ravenelor). În primăvară Guvernul promitea că lucrările la iazul Bozânta vor începe anul acesta, dar până acum minunea nu s-a petrecut.
22 de hectare, acoperite cu steril și cianuri
„În prezent, iazul de la Bozânta încă reprezintă cel mai mare, cel mai întins iaz de decantare ca suprafață din țară, iar locuitorii din zonă sunt afectați. De fiecare dată când un vânt mai puternic bate, praf sclerosant (…) se ridică peste comunități, iar cetățenii trebuie să îl respire. Vorbim despre municipiul Baia Mare, vorbim despre orașul Baia Sprie și multe altele din zonă”, potrivit unei declarații recente făcute de la tribuna Camerei Deputaților de parlamentarul USR Brian Cristian. Iazul se întinde pe o suprafață de 22 de hectare, iar activitatea REMIN SA se rezumă mai mult la lucrări de conservare a perimetrelor miniere, acestea fiind însă plătite de stat prin intermediul Conversmin, companie cu capital de stat specializată în conservarea minelor și carierelor din România.
Nămolul, o altă problemă care așteaptă rezolvarea
În prezent, depunerea nămolului rezultat din epurarea apelor de mină pe iazul de decantare Bozânta Mare este sistată, ca urmare a atingerii capacității maxime de depozitare, prevăzute în Acordul de mediu nr.3/11.06.2012, revizuit la data de 16.04.2018. Pentru rezolvarea acestei situații, în cadrul proiectului tehnic de închidere şi ecologizare a iazului de decantare Tăuţii de Sus din cadrul obiectivului minier Baia Sprie, jud. Maramureş, este prevăzută amenajarea unui depozit pe suprafaţa iazului, pentru depunerea nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apelor de mină, prin construcţia a două celule cu o capacitate totală de 24.000 tone, ce va asigura depozitarea nămolului pe o perioadă de circa 8 ani.
18 septembrie, un nou termen la tribunal
REMIN Baia Mare este de peste 16 ani în insolvență, după ce în 2006 își oprise activitatea. Situația ei este foarte complicată, în condițiile în care nu are încă un realizing de reorganizare aprobat, iar datoriile se apropie de 600 de milioane de lei. Mai mult, datoriile au depășit valoarea activului și conform legii insolvenței firma nu mai poate rămâne în insolvență, ea fiind trimisă în faliment. Singura măsură pe care o ia deocamdată ministerul este convocarea în perioada imediat următoare a unei ședințe a acționarilor pentru schimbarea administratorului particular. De asemenea, pe data de 18 septembrie va avea loc la Tribunalul Timiș un nou termen pentru prelungirea insolvenței. Proiectul de închidere și ecologizare a iazului de la Bozânta Mare a fost aprobat în 2012, dar 13 ani s-au dovedit prea puțini pentru a elimina urmările mineritului.
23 de obiective așteaptă încă ecologizarea
Pe raza județului Maramureş au fost aprobate la închidere prin diferite acte normative, emise de Guvernul României, un număr de 71 obiective miniere, majoritatea aflate în fosta administrare a REMIN SA Baia Mare. Din punct de vedere al stadiului fizic, situația celor 71 de obiective miniere se prezintă, după cum urmează:
-36 obiective miniere cu lucrările de închidere și reconstrucție ecologică finalizate;
-12 obiective miniere la care au fost executate o parte din lucrările prevăzute în documentațiile tehnice de închidere și ecologizare (în această categorie au fost introduse inclusiv lucrările de modernizare la stațiile de tratare a apelor de mină aflate în patrimoniul M.E.D.A.T. pentru care au fost elaborate proiectele tehnice de modernizare);
-23 obiective miniere la care lucrările de închidere și reconstrucţie ecologică nu au început.
„Precizăm faptul că, valoric, restul de executat pentru finalizarea lucrărilor de închidere și reconstrucție ecologică, actualizat anterior anului 2015, este estimat la peste 550.000.000 lei” potrivit Guvernului.
