Deși nu au trecut nici patru luni din acest an, lipsa banilor se face simțită în administrațiile locale, fapt ce face imposibilă realizarea proiectelor pe care acestea l. a. în derulare. Primăriile se confruntă cu un blocaj ca urmare a lipsei resurselor financiare, iar acest lucru le creează probleme și în relația cu băncile, deoarece multe dintre ele au contractat credite pentru finanțarea proiectelor. Unitățile Administrativ-Teritoriale ( UAT) au nevoie acum de 6 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor, iar ca măsură de avarie Guvernul a decis printr-o ordonanță de urgență să acorde administrațiilor publice care se află în această situație dreptul să contracteze împrumuturi de la Trezoreria statului. Situația financiară a administrațiilor locale este însă departe de a se normaliza odată cu adoptarea acestui act normativ, pentru că primăriilor li se pregătește pasarea unor noi responsabilități financiare.
Potrivit unei analize realizate de către Ministerul Dezvoltării, sunt în derulare 14.351 de proiecte în valoare de peste 234,11 miliarde de lei, finanțate din fonduri externe nerambursabile sau din programe naționale. Acestea necesită o cofinanțare de peste 20,41 miliarde de lei și cheltuieli neeligible în valoare de 30,forty eight miliarde de lei. Potrivit analizei, UAT-urile au dificultăți în asigurarea resurselor financiare din bugetele locale pentru suma de 30,66 miliarde de lei reprezentând cheltuieli neeligibile și cofinanțare aferente proiectelor. Din această sumă, care reprezintă deficitul de finanțare al bugetelor locale, necesarul pentru finalizarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este de peste 17,28 miliarde de lei. În această situație dificilă s-a ajuns și pe fondul creșterii prețurilor materialelor de construcții și utilităților, fapt ce a pus sub presiune bugetele locale.
Împrumuturile contractate la Trezorerie nu sunt o noutate pentru administrațiile locale. La sfârșitul anului trecut se înregistra un equipped al împrumuturilor acordate de către Trezoreria Statului de aproximativ 2,6 miliarde de lei, pentru un număr de 902 unități administrativ-teritoriale.
1,5 miliarde de lei este suma maximă pe care Guvernul o pune la dispoziția UAT-urile prin intermediul Trezoreriei. Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 de milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele municipiului București câte 30 de milioane de lei, municipiile câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele nu au plafoane.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Care sunt condițiile pentru împrumuturi
Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv, 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv, respectiv 2 puncte procentuale pentru scadențe între 5 și 10 ani inclusiv. Împrumuturile pot beneficia de o perioadă de grație de 12 luni, iar rambursarea acestora se poate face între 1 și 10 ani, cu posibilitatea rambursării await.
Creditele contractate conform actului normativ constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților.
Noi responsabilități, dar fără resurse financiare
Într-o perioadă în care primăriile stau cu mâna întinsă la Guvern pentru a primi bani, autoritățile municipale din România, chiar și cele care nu au spitale în subordine, vor fi obligate să contribuie din bugetele proprii la finanțarea și susținerea unităților sanitare județene, potrivit unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care a primit marți votul Camerei Deputaților în calitate de for decizional. „Autoritățile publice locale municipale de pe raza teritorială a aceluiași județ care nu au în rețeaua proprie spitale publice alocă obligatoriu minim 5% din bugetul native aprobat, pentru a finanța și susține spitalele de interes județean, indiferent de subordonarea acestora”, prevede proiectul care fusese respins inițial de Senat. Este vorba de sume pentru reparații și modernizări, cheltuieli de interior most și dotarea cu echipamente medicale. Proiectul a fost inițiat de USR și a fost votat de majoritatea aleșilor, fără a se pune în discuție de unde vor scoate primăriile banii pentru acoperirea acestor cheltuieli suplimentare. Datele Asociației Comunelor din România arată că doar 8 din 216 orașe au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare, situația fiind apropiată și în cazul cazul municipiilor (fără a lua în calcul Bucureștiului).
