După Moș Nicolae, Tik Tik a fost împânzit cu videoclipuri în care părinții arătau ce au primit copiii. În multe cazuri, ghetele au devenit neîncăpătoare, așa că mulțimea de jucării, haine și dulciuri au fost puse sub brad.
În alte situații, copiii au primit drept cadou un telefon scump, de ultimă generație. Clipurile au stârnit numeroase discuții. Este sănătos să atribuim cadourile scumpe unor ființe magice? Cum pot gestiona părinții situațiile în care cei mici discută despre ce au primit de la Moșul, iar cadourile sunt atât de diferite? Psihologii spun că cel mai bine este ca darurile scumpe să nu fie oferite cu această ocazie, iar copiii să știe că lucrurile valoroase provin de la părinți
FOTO Captură video Tik Tok
Cadourile prezentate pe rețelele sociale și reacțiile stârnite
În ultimii ani, după noaptea de 5 decembrie, rețeaua Tik Tok este plină de imagini precum cea de mai sus. În clipurile postate, sufrageriile ajung să semene mai degrabă cu magazine de dulciuri și jucării, atât de multe produse sunt întinse pe jos. Iar anul acesta, un model nou de telefon e vedetă în multe dintre filmări. Toate se întâmplă într-o noapte în care până nu demult Moș Nicolae aducea daruri mici, sub formă de dulciuri și fructe.
Imaginea 1/4:
FOTO Captură Tik Tok
De ce apare tentația de a cumpăra cadouri scumpe de Sărbători
Sunt mai multe motive pentru care unii dintre părinți decid să înlocuiască darurile mici cu lucruri multe și costisitoare. Dorina Stamate, psihoterapeut, explică:
,,Tentația de a cumpăra cadouri multe și foarte scumpe de Moș Nicolae sau Moș Crăciun apare adesea din dorința unor părinți de a compensa lipsa timpului petrecut cu copilul, din presiunea socială și comparațiile cu alți părinți sau din nevoia de a-i oferi copilului tot ce ei nu au avut în propria copilărie. Astfel, cadourile devin uneori un mod de a spune „îmi pare rău” sau „te iubesc”, alteori o încercare de a nu rămâne în urmă față de ceilalți sau o proiecție a propriilor nevoi emoționale. Sunt mai predispuși la acest comportament părinții care se simt vinovați, cei anxioși sau perfecționiști, cei care au crescut cu lipsuri, părinții influențabili de mediul social și cei care asociază greșit iubirea cu oferirea de lucruri materiale, fără să își dea seama că, de fapt, conexiunea emoțională și timpul petrecut împreună valorează mult mai mult pentru copil”.
„Fără să își dea seama, părinții ajung să transforme sărbătoarea într-o competiție socială”
În alte situații, cadourile pot deveni mai mult o formă de validare a statutului social, un mod prin care părinții arată că au succes. Rețelele sociale fac totul mult mai facil.
,,În spatele acestui comportament se pot ascunde nesiguranțe personale, teama de judecată, presiunea de a nu fi mai prejos decât ceilalți sau nevoia de a compensa o stimă de sine fragilă. Problema este că, fără să își dea seama, părinții ajung să transforme sărbătoarea într-o competiție socială, în loc să o păstreze ca pe un moment de apropiere, simplitate și conexiune cu copilul. Am văzut filmulețe pe social media cu copii care primesc rafturi întregi de jucării și dulciuri. Există acum o cultură a „unboxingului” și a filmărilor spectaculoase. Mulți părinți intră în acest joc fără să își dea seama că nu fac un dar copilului, ci produc un conținut pentru rețele”, subliniază psihoterapeuta.
Ce le spunem copiilor când întreabă despre inechități
Deși Sărbătorile și cadourile ar trebui să însemne bucurie, tocmai această dorință de a impresiona le poate da o altă turnură. La vârstele mici, celor care cred în Moș Nicolae și Moș Crăciun le este greu să înțeleagă de ce cadourile primite pot fi atât de diferite, cu toate că se spune că cei doi moși magici iubesc toți copiii.
Părinților care se confruntă cu astfel de întrebări, psihoterapeutul le recomandă:
,,Poți spune că Moșul aduce fiecărui copil ceea ce crede că i se potrivește cel mai bine, nu neapărat cel mai scump. Îl poți ajuta să vadă ce e frumos în cadoul primit: <
Darurile scumpe pot duce și la o distorsionare a valorilor
Psihopedagogul Roxana Rusu crede că darurile scumpe primite ,,de la Moșul” pot duce și la o distorsionare a valorilor.
,,Cadourile venite „din partea moșului” reprezintă, în percepția copilului, o formă de recompensă morală. Așa află copiii, nu? Că Moșul îi răsplătește pe cei care au fost buni. Când această recompensă capătă dimensiuni extravagante, cum ar fi un telefon de ultimă generație în ghetuțe, mesajul implicit transmis copilului este distorsionat. Copilul învață că fericirea și valoarea personală sunt asociate cu obiecte foarte scumpe și cu un anumit statut material. Ești bun și apreciat dacă ai ultimul model de smartphone. Se creează, astfel, un teren fertil pentru o stimă de sine extrinsecă, fragilă, dependentă de comparații sociale, de obiecte materiale, de aparențe”, spune Roxana Rusu.
Competiția părinților se poate transfera la școală, printre copii
Pe măsură ce copiii cresc, cadourile primite pot duce și la o competiție nesănătoasă, atrage atenția psihopedagogul.
,,Un model de telefon foarte scump, foarte performant este inutil ca funcționalitate pentru un copil. În schimb, hrănește competiția nesănătoasă dintre copii, care poate apărea în timp. Cine are azi cele scumpe și tari telefoane? Cine va avea mâine? Această compeţiţie nesănătoasă generează frustrare, furie, devalorizare, ierarhii bazate pe obiectele deținute, chiar ură. Iar locurile în care se manifestă cel mai bine efectele sunt unitățile de învățământ, acolo unde copiii se întâlnesc zilnic, discută, se compară unii cu alții, se tachinează, transformând în timp aceste obiecte foarte scumpe în criterii de apartenență la grupuri sociale: <
Cum în loc de bucurie cadourile pot aduce frustrare
Din experiența pe care a avut-o ca profesoară își amintește de situații diametral opuse cu privire la cadouri.
,,Am avut, la un moment dat, o elevă la ciclul primar care a primit de Moș Nicolae o pereche de pantofi sport foarte scumpi. Și-a dorit cu ardoare un anumit brand, iar presiunea socială nu venea de la școală, ci dintr-un alt grup de copii din care făcea parte, format în jurul unui curs la care participa. Părinții au făcut eforturi și i-au îndeplinit dorința. Totul a luat o întorsătură dramatică atunci când unul dintre colegii de acolo i-ar fi spus că nu sunt originali, stârnind amuzamentul celorlalți. Fericirea copilei s-a transformat într-o criză emoțională cu frustrări, disperare, stări depresive și dispreț față de propria sa persoană. Din fericire părinții, depășiți de situație au cerut ajutor și împreună cu specialiștii au îndreptat situația, înțelegând cât de important este ca în timp să-i consolideze copilului echilibrul emoțional și să-i formeze o viziune corectă.
Vreau să menționez și cazul unui elev de școală gimnazială, dintr-o familie foarte înstărită, care m-a surprins plăcut prin modul echilibrat și sănătos în care a fost crescut. Atunci când apăreau discuții în care copiii se lăudau cu anumite obiecte personale, dacă era întrebat de ce nu are ultimul model de telefon sau de ce nu poartă haine de la un anumit brand, copilul răspundea foarte sigur pe el: <
Cui atribuim darurile scumpe?
În sprijinul cadourilor scumpe, de multe ori părinții invocă argumentul că au muncit din greu în timpul anului și vor să îi răsplătească pe copii. Psihoterapeutul Dorina Stamate spune că cel mai bine pentru toată lumea este să își asume acest tip de daruri:
,,Din perspectiva dezvoltării emoționale și financiare, este mai sănătos ca darurile foarte scumpe să fie asumate de părinți, nu atribuite unei ființe magice. Astfel, copilul învață treptat valoarea banilor, efortul din spatele lor și legătura dintre dorințe și resurse, fără să creadă că Moșul „dă oricui orice”, ceea ce poate provoca frustrări sau comparații dureroase. În același timp, magia sărbătorilor poate fi păstrată prin cadouri simbolice de la Moș, iar cele semnificative pot fi explicate ca rezultat al muncii și grijii părinților.
FOTO Shutterstock
Recomandări pentru Sărbători memorabile
Pentru ca Sărbătorile să nu mai fie o întrecere sau o validare, Dorina Stamate vine cu niște sfaturi practice și ușor de pus în practică.
,,Părinților le este util să stabilească din timp un buget realist și o regulă simplă – de exemplu, un cadou simbolic de la Moș și restul de la părinți – astfel încât copilul să primească bucurie fără exces. De asemenea, este bine ca adulții să reflecteze la propriile emoții: cumpără din bucurie sau din vinovăție? Din dorința de a face copilul fericit sau din presiunea socială? Comunicarea sinceră, moderarea și evitarea competiției cu alți părinți ajută enorm. Cadourile nu trebuie să fie multe sau scumpe pentru a fi memorabile; experiențele, timpul petrecut împreună și ritualurile de familie au un impact emoțional mult mai durabil”, spune aceasta.
La rândul ei, psihopedagogul Roxana Rusu recomandă părinților:
,,Să conștientizeze că cei mici, atunci când vor fi adulți, își vor aminti mai mult de momentele petrecute în familie de Sărbători, de atmosfera din casă în serile speciale, de parfumul prăjiturilor și al mâncării gătite în casă, decât de obiectele materiale primite.
Să adauge în cadoul Moșului, pe lângă dulciuri, fructe, haine, jucării și o carte sau un bilet la un spectacol de teatru pentru copii. Să nu încerce să compenseze lipsa de timp și de atenție acordate copilului, cu obiecte materiale scumpe oferite de Sărbători. Nu în ultimul rând, să se deconecteze de la grijile și rutina zilnică în aceste seri speciale și nu numai, pentru a fi cu adevărat prezenți în viața și în lumea copiilor, să se bucure și să se joace cu ei, să facă activități împreună, să le povestească despre toate simbolurile tradițiilor și să râdă împreună, cât mai mult. (…)
Când alegem cadourile copiilor, trebuie să nu uităm că Moș Nicolae și Moș Crăciun fac parte dintr-o tradiție educativă: simbolizează generozitatea, bunătatea, spiritul comunitar, simplitatea, bucuria. Să alegem daruri echilibrate, care îi vor ajuta cu adevărat să se dezvolte armonios. Cadourile exagerat de scumpe primite cu aceste ocazii pot transforma totul într-o cursă despre „cine are mai mult”. Să le explicăm tradiția și povestea din spatele acestor obiceiuri frumoase. Să le oferim o experiență completă”.
