România este obligată să-și reseteze economia și să pună accent pe noile tehnologii și inovare, susține economistul Radu Crăciun. Până când politicienii vor înțelege acest lucru, România a început să fie depășită la multe capitole inclusiv de țări ca India și Iran.
Economia României o ia într-o direcție greșită. FOTO: Shutterstock
România are o economie în
scădere, în cel mai fericit caz stagnantă, iar perspectivele nu
sunt dintre cele mai fericite. Profesor asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri ASEBUSS și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, inclusiv director general al BCR Pensii, iar în trecut fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, economistul Radu Crăciun trage un
semnal de alarmă în ce privește direcția greșită a economiei și
explică și ce soluții s-ar impune. Într-o postare pe blogul său
personal, reputatul economist susține că România ar trebui să
joace pe cartea inovației și a dezvoltării noilor tehnologii,
exact ceea ce toate guvernele de până acum, inclusiv cel din
prezent, refuză să facă.
„Economia României este în
pragul stagnării. O astfel de situație nu ar trebui să surprindă.
O creștere economică bazată pe deficite mari – bugetar și
extern – nu era sustenabilă și nu avea cum să continue în
ritmul ultimului deceniu. Pentru reluarea creșterii sale economice,
România are nevoie de o resetare. Excesele economice trebuie oprite
cu obiectivul obligatoriu al ieșirii din spirala îndatorării
păguboase, care nu poate duce în final decât spre intrarea în
incapacitate de plată sau, într-un scenariu ceva mai optimist, spre
o restructurare rapidă și dureroasă marca FMI”, scrie Crăciun.
Politicienii și influencerii își bagă nasul și în economie
Vestea proastă este că
diverși politicieni și lideri de opinie, fără nicio expertiză în
domeniul economiei, încep să se implice tot mai mult și riscă să
dea o turnură nefericită chiar ideii de resetare economică.
„Din păcate, amenințarea
stagnării economice și neînțelegerea nevoii de resetare economică
încurajează lideri politici sau de opinie să vorbească din ce în
ce mai mult despre necesitatea unor măsuri imediate de relansare
economică. Marele risc al acestor apeluri este neînțelegerea
faptului că, în următorii 25 de ani, România nu se va mai putea
dezvolta economic după modelul ultimilor 25 de ani”, mai spune
Crăciun.
Chiar dacă creșteri
economice marginale vor mai exista, economia odată intrată pe o
direcție greșită va fi greu de salvat. Iar România riscă să nu
mai poată să țină pasul nici măcar cu statele din eșalonul al
doilea. Singura soluție este, în opinia lui Radu Crăciun, ca
România să înțeleagă că doar o politică bine gândită, în
care investițiile să se centreze pe tehnologiile viitorului, îi
poate aduce creștere economică și prosperitate.
„Desigur, creștere
economică va există în continuare, dar, odată cu accelerarea
dezvoltării adusă de tehnologie, o rată joasă de creștere
economică nu va mai fi suficientă pentru a ține pasul cu țările
care se vor află în plutonul fruntaș al revoluției tehnologice.
Vă rog să remarcăți că nu am folosit mai sus termenul de «țări
dezvoltate». Pentru că, poate paradoxal, angrenate în cursa
dezvoltării tehnologice nu se află doar țări dezvoltate, ci și
țări care au economii mai degrabă emergente. Din acest motiv,
România trebuie să renunțe la o prejudecată. Investițiile în
tehnologiile viitorului nu sunt doar apanajul țărilor dezvoltate.
Investițiile în tehnologie țin de viziunea, de obiectivele, de
prioritățile pe care o țară le are. Iar alegerile nu sunt ușor
de făcut, mai ales când în țară respectivă încă există
categorii sociale defavorizate, iar serviciile publice sunt încă
subdezvoltate”, subliniază expertul.
O dilemă pentru România și toată UE
În același timp, România
și Uniunea Europeană au o mare dilemă. Nu întâmplător nici
măcar Germania nu se mai regăsește într-un top 10 al celor mai
inovatoare țări ale lumii.
„Dar prioritizarea este și
dilema Europei, nu-i așa? Fostul cancelar german, Angela Merkel,
remarcă la un moment dat că UE are 7% din populația mondială, 25%
din PIB-ul mondial și 50% din cheltuielile sociale. Demografia însă
nu mai face acest lucru sustenabil. Zona economică cu cea mai
generoasă protecție socială din lume începe să rămână în
urmă altor țări cu sisteme mai puțîn generoase. Și în această
ultimă categorie putem include SUA, dar și China sau India, țări
în care polarizarea socială rămâne semnificativă. Comentând un
top al celor mai inovatoare țări din lume, the Economist remarcă
două evoluții extrem de grăitoare. Pe de o parte, faptul că
Germania a părăsit top 10, și că, pe de altă parte, prin
prezența în top 10, China își depășește cu mult condiția de
țară emergentă. Țările cu un PIB/capita similar Chinei se găsesc
mai degrabă în top 50-60 al clasamentului țărilor inovatoare și
nicidecum în top 10”, mai spune el.
Dacă China nu mai poate fi o surpriză, vin
puternic din urmă state ca India și Vietnam, care au investit enorm
în noile tehnologii, iar acum încep să culeagă roadele.
„Printre țările care prin
poziționarea în clasament și-au depășit condiția sugerată de
PIB/capita mai sunt menționate India și Vietnam. Să nu uităm că,
în timp ce toți ochii sunt ațintiți spre China, India a făcut
progrese remarcabile, care i-au dus vehiculele spațiale pe Luna sau
pe orbită planetei Marte. Mai nou, India își propune să egaleze
marii producători de cipuri până în 2032. Mexicul, la rândul
sau, își propune să construiască în doi ani cel mai puternic
calculator din America Latină, proiect estimat la 280 de milioane de
euro”, adaugă expertul.
Suntem ultimii din UE și la capitolul inovare
De altfel, țări cu economii
comparabile ca a României sau chiar cu probleme mai mari investesc
tot mai mult în inovație și dezvoltare tehnologică. Asta în timp
ce România taie banii institutelor de cercetare și ia de la
Educație și Cercetare puținii bani prevăzuți în buget.
„Sumele alocate de țări
emergente pentru dezvoltarea tehnologică, în pofida lipsei de
resurse pentru asistență socială de calitate, sugerează că
alegerile pe care aceste țări le-au făcut pentru finanțarea
salturilor tehnologice nu au fost deloc ușoare, dar că au fost
considerate extrem de importante și urgențe pe termen lung.
Deoarece prosperitatea viitoare a unei țări și, în consecință,
capacitatea ei de a asigura bunăstarea cetățenilor pe termen lung,
provine doar din consolidarea competitivității sale economice. Iar
în secolul 21, această nu se poate întâmplă decât prin
investiții masive în inovație și tehnologie”, mai afirmă
Crăciun.
Însuși Mario Draghi,
renumitul economist italian, fost prim-ministru al Italiei și fost
președinte al Băncii Centrale Europene a atras atenția asupra
marilor probleme cu care se confruntă economia Uniunii Europene,
începând cu lipsa competitivității și cu lipsa apetitului pentru
investiții în tehonologiile viitorului. Iar dintre statele Uniunii
Europene, România este printre cele care țin cel mai puțin cont de
aceste aspecte.
Radu Crăciun. FOTO: Arhivă personală
„În faimosul său raport
din 2024 despre competitivitatea UE, Mario Draghi observă că, dacă
excludem sectorul IT, creșterea economică din ultimii 20 de ani a
UE este similară cu cea a SUA. Așa cum sublinia un articol din
Financial Times, «Draghi a înțeles ceva foarte important: că
economia SUA nu a înflorit pentru că America a construit mai multe
case, ci pentru că, spre deosebire de Marea Britanie și UE, a avut
un sector tehnologic exploziv. Acesta a asigurat un mediu stimulator
pentru idei noi și tehnologii, care ne-a lăsat mult în urmă. O
strategie de creștere care s-ar baza pe aceleași principii ar fi
foarte diferită de ceea ce am făcut până acum, pentru că ar face
că întrebarea cum putem avea mai multă creștere să fie
echivalentă cu întrebarea cum putem genera mai multe idei.»
Problema este că dacă economia Europei va continuă să fie
divergență în raport cu marile puteri tehnologice, ea nu va mai fi
capabilă să asigure standardele de protecție socială pe care le
are astăzi. Ele inevitabil se vor deteriora în anii care vor urma,
pentru că sistemul de protecție socială european nu a fost
proiectat să reziste bombei demografice adusă de îmbătrânirea
rapidă a populației. Iar în România, cu atât mai puțin…”,
adaugă profesorul Crăciun.
Toate eforturile României de
a-și relansa economia vor fi în van, dacă nu va lua exemplul
țărilor care pun accentul pe dezvoltarea noilor tehnologii și pe
inovare.
„Calitatea investițiilor
și favorizarea domeniilor de înalta tehnologie, cu valoare adăugată
mare, ar trebui să ducă la un important moment de resetare și a
politicii economice românești. Degeaba se laudă România cu
valoarea investițiilor publice la un nivel record în UE de 8% din
PIB. Efectul lor de angrenare, valoarea adăugată pe care o
generează, este total nesatisfăcător. Economistul Ionuț Dumitru
menționa în acest sens că fiecare 1 leu investit a generat mai
puțin de 1 leu. Deci multe proiecte de investiții au fost doar de
fațada, fără impact economic. Iar asta înseamnă resurse irosite
și înapoiere economică în raport cu statele care își dirijează
investițiile spre domenii de vârf. Și mulți ar putea întreba ce
legătură ar putea avea statul român cu accelerarea inovării
tehnologice. O legătură foarte importantă, pentru că, după cum
bine știm, multe proiecte care au revoluționat lumea, dintre care
internetul este doar un exemplu, au demarat că proiecte civile sau
militare finanțate de stat”, punctează Radu Crăciun.
Ne depășesc și țările devastate de război
Până și Ucraina, țară
devastată de un război cumplit, a înțeles direcția de dezvoltare
pe care ar trebui să o urmeze și se ambiționează să investească
în domeniile esențiale.
„Centrele de excelență
tehnologică necesită de multe ori finanțarea statului, mai ales în
țări în care sectorul privat nu este suficient de potent sau
ambițios. Întrebarea este: de ce statul român nu și-ar propune
așa ceva? Mai ales în contextul în care revoluția tehnologică
creează oportunități fără precedent. Iar Ucraina stă mărturie
în acest sens. O țară mult mai săracă decât orice țară din UE
a fost capabilă să își valorifice la maxim resursă umană de
calitate de care dispune pentru a concura și chiar depăși
tehnologia militară a unor țări mult mai avansate economic.
Astăzi, Ucraina este un exportator de know-how pe piețele vestice,
inclusiv România, în ce privește tehnologia dronelor”, este
direcția ce ar trebui urmară și de România.
De altfel, România poate lua
și exemplul unor țări ca Turcia și Iran, care au dezvoltat
tehnologie militară ieftină, dar de calitate și eficientă.
„Pentru a fi performant pe
câmpul de luptă nu mai e nevoie să știi să construiești avioane
F-35 de 100 de milioane de dolari. Producția în masă de drone,
care costă doar câteva sute de dolari bucată, este cheia
succesului. Iar realitatea ne arată că un astfel de produs este la
îndemână unor țări mult mai puțin dezvoltate (Iran, Turcia)
decât tradiționalele puteri aeronautice. Ce împiedică România să
își dezvolte o solidă producție autohtonă de drone, în
condțiile în care exportăm ingineri de aviație valoroși, dar
importăm pe bani mulți tehnologie de construcție a dronelor?”,
se întreabă retoric Radu Crăciun.
Mai aproape de noi, Bulgaria
reușește de asemenea să profite de aceste oportunități, în timp
ce România privește în gol pasivă. Nu întâmplător, atunci când
vine vorba de inovare, România este din nou ultima la nivelul
Uniunii Europene, conform datelor oficiale.
Bulgarii ne dau lecții, dar nu luăm notițe
„Un exemplu similar este
oferit de Bulgaria, prin compania să vedetă Endurosat, un start-up
care proiectează, construiește și operează sateliți pentru
companii private, guverne sau pentru cercetare științifică.
Endurosat este una dintre companiile europene cu creșterea cea mai
rapidă în domeniul producției de sateliți. Are birouri în
Bulgaria, Franța, Germania și SUA, prin care deservește peste 350
de clienți în lume. Povestea să de succes a atras investitori
instituționali celebri, printre care faimosul Founders Fund, care a
investit 43 de miloane de euro în companie. Faptul că nu este o
țară suficient de mare, sau cu o economie suficient dezvoltată, nu
mai poate fi o scuză pentru lipsa de interes pentru inovația
tehnologică din România. Într-un raport al Comisiei Europene care
ierarhizează țările UE în funcție de capacitatea lor de inovare,
România se află pe locul 27, ultimul, cu o valoare a indicelui
inovării de doar 37.7% din media UE, în timp ce Bulgaria, aflată
imediat deasupra, dar cu 45,8% din medie”, susține Crăciun.
România va trebui să
găsească răspunsul la o întrebare crucială pentru viitorul
economiei sale. România ar avea acestă capacitate, dovadă faptul
că și fără nici cel mai mic sprijin din partea statului există
companii private exportatoare de inteligență.
„Deci întrebarea
fundamentală la care România trebuie să răspundă este cum se va
asigura că nu va rămâne în urmă, prin resetarea motoarelor
creșterii economice într-un secol al revoluțiilor tehnologice.
Căci România este un mare importator de tehnologie, atât din vest
cât și din est, și, în acelaș timp, un mare exportator de
inteligență și educație românească. Aceasta este o mare
anomalie, care trebuie rapid corectată. Și aici nu trebuie să ne
lăsăm înșelați. Faptul că există inteligență locală, care
este folosită de companii străine, tot export de inteligență se
cheamă. Scalarea ideilor este făcută de companiile străine, care
dețin și proprietatea intelectuală a soluțiilor tehnologice. În
condițiile în care sectorul privat din România încă se dovedește
timid în stimularea cercetării sau în scalarea unor idei
tehnologice remarcabile, trebuie identificate resurse bugetare și
soluții instituționale care să permită avansul rapid al României
în sectoare tehnologice de vârf”, mai punctează cunoscutul
economist.
Importăm pe bani grei tehnică militară, exportăm pe nimic creiere
Radu Crăciun mai sesisează
o anomalie. În domeniul industriei militare, România este dispusă
să plătescă fără să clipească miliarde de euro pentru
importuri de tehnică militară, dar refuză să-și plătească
decent experții din industria de apărare, motiv pentru care aceștia
pleacă de cele mai multe ori spre alte zări.
„Iar zona militară, în
care astăzi există fonduri substanțiale europene, dar și
naționale, ar putea fi un punct de plecare. Este cel puțin curios
faptul că suntem dispuși să plătim miliarde și miliarde de euro
pentru importuri de tehnică militară, dar nu alocăm suficient de
mulți bani pentru a ne păstra experții în aeronautică sau IT în
țară. Ce împiedică România să creeze un centru național de
tehnologii avansate, care să reunească cei mai buni experți în
tehnologiile viitorului? De ce nu avem o strategie de atragere a
minților luminate din regiune sau alte țări emergente, dar aparent
avem una de a atrage în număr mare doar forță de muncă
necalificată? Desigur, nu vom putea fi experți în toate
sectoarele. Dar prioritizarea a 3-4 sectoare ar presupune mai întâi
o viziune a avantajelor tehnologice pe care România dorește să le
construiască în secolul 21, plecând eventual de la tradiția pe
care deja o are în anumite domenii, și alocarea resurselor
financiare necesare”, mai spune Radu Crăciun.
În opinia sa, obiectivul
scăderii cheltuielilor bugetare este o utopie și explică și de
ce.
„Asta mă obligă să revin
la ceea ce am spus și cu alt prilej când i-am șocat pe mulți.
Obiectivul scăderii cheltuielilor bugetare este o mare utopie. De
fapt, totalul cheltuielilor bugetare trebuie să crească și, în
paralel, acestea să fie restructurate, redistribuite, în funcție
de priorități. Din acest motiv, veniturile bugetare trebuie aduse
la standarde europene, iar ineficiența bugetară să fie penalizată
financiar pentru ca alte sectoare, în lipsa cronică de bani, să
poate primi mult mai mult. În secolul 21, cercetarea și dezvoltarea
tehnologică ar trebui să fie în capul listei”, încheie Radu
Crăciun.
