Într-o țară cu 125.000 de ONG-uri, dar doar 25.000 active, sectorul de mediu rămâne slab reprezentat și slab finanțat. Doar 15% dintre organizațiile non-profit lucrează direct în această zonă. Cu toate acestea, unele reușesc să construiască, pas cu pas, proiecte care lasă urme: păduri pe terenuri degradate, panouri solare în școli fără electricitate, locuri de muncă decente pentru persoane cu dizabilități. Totul în paralel cu educație practică pentru mii de elevi. Ce costă, cum funcționează și ce lipsește?
Sursă foto: Arhiva Viitor Plus
„Este greu de vorbit de “piață” când vorbim de ONG-uri. Datele oficiale arată că sunt înființate aproximativ 125.000 de ONG-uri, din care doar 25.000 depun bilanțul financiar în fiecare an și au continuitate în activitate (noi am împlinit deja 19 ani de activitate continuă). Iar activitatea noastră în zona de mediu face parte tot dintr-un domeniu puțin activ în zona de ONG-uri (circa 15%) și mai puțin preferat de companiile care sponsorizează, comparativ cu cauzele și ONG-urile sociale”, declară, pentru Adevărul, Teia Ciulacu, fondatoarea asociației Viitor Plus.
Un sector mic, dar cu impact mare
Ceea ce, conform spuselor sale, ne arată că există încă puțină înțelegere a importanței protejării mediului pentru calitatea vieții, dar mai ales pentru viitorul nostru. „Investiția în educația de mediu a populației, dar și a factorilor decidenți în diverse organizații este esențială pentru a avea o mobilizare mai mare de resurse în această direcție. După numărul de angajați și bugetul anual de venituri, asociația Viitor Plus se situează în primele 10% din sector. Și faptul că derulăm activități economice pentru diversificarea surselor de venit este un aspect atipic pentru ONG-uri, doar 11% derulând astfel de activități. Economia socială este o direcție la fel de importantă de investit în viitor, cu potențial de creștere a numărului de angajați concomitent cu rezolvarea unor probleme sociale și de mediu actuale”, explică ea.
Starea de sănătate a mediului influențează
direct calitatea vieții oamenilor atât în prezent, cât mai ales în viitor, fie
ca vorbim de accesul la hrană, apă, aer curat, dar și managementul deșeurilor
sau cum ne adaptăm la schimbările climatice, atrage atenția fondatoarea Viitor Plus. „Activitățile umane au afectat
aproape ireversibil starea mediului și avem nevoie urgentă să schimbăm felul în
care ne raportăm la acesta. Iar pentru asta, avem nevoie să prioritizăm
educația și investițiile în acest domeniu, pentru că rezultatele apar doar în
timp, după acțiuni consecvente”, precizează aceasta.
Între parteneriate solide și uși închise
În perioada 2023–2024, reprezentanții asociației au participat la întâlnirile grupului consultativ organizat de Administrația Prezidențială pentru elaborarea unei strategii naționale privind educația de mediu și schimbările climatice.
În ceea ce privește relația cu autoritățile publice, Teia Ciulacu spune că aceasta diferă semnificativ de la caz la caz. Mai precis, implicarea administrațiilor locale în proiecte de reîmpădurire rămâne, în general, scăzută, iar disponibilitatea de a colabora este, adesea, limitată. Puține primării văd pădurile ca un instrument real de combatere a schimbărilor climatice sau de protecție a comunităților locale.
Există totuși și excepții notabile, în mediul urban și rural, unde colaborarea cu autoritățile locale a fost solidă și eficientă, conform spuselor sale. În aceste cazuri, parteneriatele s-au construit pe încredere și au dus la rezultate concrete. Privind în ansamblu, ea recunoaște că rămâne dificil de identificat autorități locale dispuse să sprijine constant astfel de inițiative. În opinia sa, e nevoie de o schimbare de mentalitate în administrația locală pentru ca acțiunile de reîmpădurire să capete ritmul și impactul de care România are nevoie.
„Avem 9 programe în desfășurare și în fiecare întâlnim obstacole, dar pe cele mai multe reușim să le depășim. De exemplu, e greu în fiecare an să găsim terenuri pe care să plantăm arbori. Avem nevoie de deschiderea primăriilor de a ne da acceptul să plantăm pe terenuri nefolosite. Noi plantăm și îngrijim puieții până la stadiul de masiv, iar pădurile rămân ale comunităților. Dar din punct de vedere administrativ, ne lovim de refuzuri și amânări din motive precum lipsa actelor de proprietate, cadastru nerealizat pentru foarte multe terenuri sau pentru că procedura de schimbare a categoriei de folosință este dificilă și îndelungată, astfel că terenuri agricole sau pășuni degradate nu pot fi declarate ca atare și date spre împădurire, decât într-un timp foarte îndelungat și cu foarte multă stăruință”, a completat Teia Ciulacu.
Pe plan financiar, provocările sunt similare cu cele ale companiilor. „În programele educaționale obstacolele sunt în general cele financiare. E nevoie de bani pentru toate materialele și activitățile pe care ni le propunem și rezultatele nu se văd imediat. Întreaga situație social-economică a țării se răsfrânge și asupra organizației noastre, mai ales că multe proiecte depind de sponsorizări, iar lipsa predictibilității fiscale afectează și această zonă. Noi, ca ONG, plătim aceleași taxe pe muncă precum orice altă companie, TVA-ul nu este deductibil (reprezintă o cheltuială pentru noi) și ca să ne desfășurăm activitatea în folosul societății, plătim chirii și utilități exorbitante (deși statul are multe imobile în proprietate)”, mai spune ea.
De la reciclare și energie solară, la incluziune și educație
În prezent, Viitor Plus sprijină o varietate foarte mare de beneficiari, de la elevi și profesori, până la companii private, alte ONG-uri, antreprenori sociali, comunități vulnerabile sau persoane care vor să adopte un stil de viață mai sustenabil. „Fiecare program al Viitor Plus se concentrează pe unul sau mai multe tipuri de beneficiari, fiind toate croite într-un mod unic pentru a reuși să ajungem la cât mai multe persoane. În ultimii ani, pe măsură ce am crescut ca organizație, iar nevoile sociale și de mediu s-au schimbat, am început să oferim sprijin în tot mai multe moduri și către mai mulți beneficiari,” punctează ea.
De pildă, prin programul de informare și conștientizare Harta Reciclării, Viitor Plus se adresează tuturor românilor interesați de colectarea separată corectă și adoptarea unui stil de viață prietenos cu mediul. „Ne dorim să facem cunoscute aceste principii elevilor, dar și adulților care au nevoie de informații de bază în privința protecției mediului. Pe de altă parte, ne propunem să oferim mai multe informații și pași de urmat către cei care au deja un stil de viață sustenabil, dar vor să facă mai mult. Peste 200.000 de utilizatori unici ne acceseaza anual platforma”.
În același timp, „Eco Provocarea” a ajuns, în trei ani de la introducerea Săptămânii Verzi în școli, la peste 16.000 de profesori care au accesat materiale gratuite. În paralel, în cadrul atelierelor și activităților de teren, elevii învață concret ce înseamnă reciclarea, reutilizarea și reducerea consumului, iar unele dintre aceste lecții se finalizează cu concursuri și premii care depășesc, uneori, așteptările inițiatorilor.
Roxana Dobre, voluntar și fostă angajată Viitor Plus, declară pentru Adevărul: „Aveam doar 16 ani când am descoperit Viitor Plus prin programul Eco Provocarea, fără să-mi dau seama că acel moment avea să-mi schimbe viața. La început am fost voluntară, dar în scurt timp am ajuns să fac parte din echipă, ceea ce m-a ajutat să cresc, să capăt încredere și să îmi dau seama ce îmi doresc cu adevărat. Ce am apreciat cel mai mult la Viitor Plus a fost faptul că mi-a oferit o șansă reală, chiar dacă eram foarte tânără, și mai ales că am simțit încrederea lor în generațiile noi. Am întâlnit oameni care au ales să sprijine, nu să judece, și care m-au încurajat să explorez, să mă implic și să cred că pot aduce schimbare. Această experiență m-a inspirat să urmez studii în Dezvoltare Durabilă, iar astăzi lucrez ca Responsabil Sustenabilitate într-o companie din domeniul energiei regenerabile. Totul a început cu o oportunitate pe care am avut curajul să o accept și cu niște oameni care au avut încredere în mine atunci când încă mă descopeream.”
Pentru companii, asociația dezvoltă activități educaționaleși interactive pentru angajați, prin programe precum Biroul Eco, în timp ce prin Recicleta, Unitate Protejată Autorizată, oferă soluții concrete pentru colectarea separată la companiile din București.
În ultimii ani, peste 4.000 de angajați au participat la sesiuni educaționale oferite de Biroul Eco, din companii precum: Deloitte, Orange Romania, Henkel, ING Hubs Romania sau UniCredit Bank.
Prin Recicleta și Atelierul de Pânză, cele două programe cu mai mult de 50% dintre angajați persoane cu dizabilități, ONG-ul sprijină integrarea persoanelor din medii vulnerabile în câmpul muncii, oferindu-le locuri de muncă stabile și verzi. În timp ce, prin programul Bine Primit, care conectează organizații și întreprinderi sociale, oferindu-le spațiu de promovare și soluții logistice, Viitor Plus susține antreprenoriatul social. Doar anul trecut, am sustinut astfel peste 80 de beneficiari sociali sau producători locali.
În zonele rurale afectate de sărăcie energetică, asociația intervine prin Regenesis, instalând panouri fotovoltaice și colectoare solare pe școli, grădinițe și gospodării, sprijinind astfel economic atât comunitățile rurale, cât și tranziția spre energie verde. Prin Regenesis au reușit să instaleze, deja, 580 de panouri fotovoltaice, ajutând astfel peste 2.500 de beneficiari.
„Ultimul an școlar a fost dedicat educației de mediu în programul Recicleta. Recicleta este inițiativa noastră socială care oferă servicii de colectare separată a deșeurilor reciclabile pentru toată zona Bucureștiului, oferind infrastructură de colectare separată, cât și ghiduri informative pentru companii. Mai mult decât atât, transportul acestor materiale se face fără poluare, folosind cargo-triciclete operate manual și mașină electrică încărcată de la panouri fotovoltaice”, mai spune Teia Ciulacu.
Iar în ultimul an, Recicleta a derulat un proiect de mediu în 20 de școli din București și Ilfov, care a inclus atât o parte educațională, cât și una practică. 187 de cadre didactice și peste 6.200 de elevi au participat la ateliere interactive, vizite de studiu și lecții despre reducere, reciclare, reutilizare și economie circulară. „Scopul acestor lecții este de a pregăti generații mai conștiente cu privire la mediu și sustenabilitate, aducând educația de mediu în prim-plan, prin oferirea de materiale educaționale gratuite, training-uri pentru profesori și printr-un concurs de colectare separată, care să pună în practică cunoștințele dobândite. Astfel, infrastructura de colectare Recicleta a fost amplasată în toate aceste școli participante, unde mai mult de 18.000 de tineri au avut acces la ea și au putut s-o folosească zilnic, la școală”, continuă ea.
Așa se face că, în numai 3 luni de concurs, elevii au colectat în total 17 tone de materiale reciclabile, pe fracții: sticlă, hârtie, carton, plastic, aluminiu, Tetra-Pak și DEEE-uri. „Școlile cu cele mai mari punctaje au fost premiate, la final, cu sume în valoare totală de 61.000 de lei. Rezultatele finale au fost duble față de așteptările noastre și deja începem să primim cereri pentru a extinde proiectul și în alte școli din București și din țară”, mărturisește fondatoarea Viitor Plus.
Totodată, prin programul Adoptă un Copac, asociația susține pe termen lung comunitățile în care plantează (peste 33 până acum) din sudul României și din alte zone urbane afectate de degradarea terenurilor, deșertificare, secetă sau valurile de caldură, contribuind atât la apariția unor noi păduri și spații verzi, cât și la educarea tinerei generații, prin materiale gratuite pentru școli și proiecte precum „Plantarea la Distanță”.
„Voluntarii care vin la plantări pleacă, adesea, cu o schimbare reală de perspectivă și o înțelegere mai profundă a relației dintre noi și natură, despre cât de important este să acționăm și să ne implicăm pentru a crea un prezent și un viitor verzi și sigure. Peste 40.000 de voluntari au avut oportunitatea de a participa la activitățile noastre de împadurire, de la demararea programului. (…) Generația de tineri vrea să facă o diferență și vrea să se implice, însă au nevoie de ghidaj, de resurse, de timp și de motivația unui proiect dedicat lor. Așadar, succesul proiectului a venit chiar de la beneficiarii direcți și a fost posibil doar cu ajutorul cadrelor didactice implicate și cu ajutorul unui partener strategic care are viziune și vrea să investească în viitor. Elevii din proiect veneau de la clasele pregătitoare până la cele de liceu, chiar și din clasa a XII-a. Cerere există, dorință există. Avem nevoie doar de oameni specializați care să-i ghideze”, lămurește Teia Ciulacu.
În perioada imediat următoare, organizația își propune să continue plantările și proiectele educaționale și să finalizeze un nou centru de învățare nonformală la Vurpăr, în județul Sibiu. Este gândit ca un spațiu outdoor, dedicat activităților practice pentru elevi, profesori și comunitatea locală.
