Subiectul cumulului pensiei cu salariul la stat a făcut obiectul mai multor decizii CCR în ultimii ani. Pe rând, Guvernul Tăriceanu, cel condus de Boc, precum și Cabinetul Marcel Ciolacu I, au încercat, fie printr-un proiect, fie prin ordonanță de urgență să limiteze această practică. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan pornește pe același drum cu un alt proiect de lege.
FOTO Facebook / Guvernul României
„Va fi interesant de văzut în ce măsură Curtea Constituțională va decide că cumulul salariului cu pensia necontributivă este constituțional. Va fi o lovitură puternică pentru cei care au astfel de pensii speciale, în cazul în care CCR va da undă verde acestei măsuri, pentru că practic va constata că aceste pensii necontributive nu reprezintă un drept de proprietate. Astfel că statul le poate reduce oricând în funcție de problemele economice cu care se confruntă și de interesele pe care le are. De aceea, cred că decizia de la Curtea Constituțională va fi una extrem de importantă, mai ales că aceasta este o mare problemă cu care românii se confruntă din perspectiva frustrărilor pe care le au în fața celor care, prin diverse legi, prin diverse artificii legale, și-au crescut veniturile, chiar și după pensionare, la niște sume care sunt mai mari decât salariile din activitatea pensiei.
Deci va fi un moment decisiv din această perspectivă, pe care probabil, dacă această reformă va primi undă verde, statul o va folosi în tentativa de a reduce pensiile speciale, având în vedere că nu vor mai fi considerate ca fiind un drept câștigat”, punctează analistul economic Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.
Pe de altă parte, proiectul actual prevede unele excepții, lucru care îi poate opri din start șansele, subliniază analistul economic: „Mi-e teamă însă că întreg efortul guvernului se va lovi ca de un zid în fața Curții Constituționale pentru că introducerea excepțiilor legate de funcțiile de reprezentare în statul român, practic, sabotează această lege, instituind niște reglementări care au caracter de încălcare a drepturilor fundamentale. Nu poți institui astfel de limite când este vorba de aplicarea unei legi care trebuie să aibă considerente generale, să se aplice pentru toată lumea”.
Ce prevede proiectul
Noua inițiativă prevede că pensionarul va încasa doar 15% din pensie pe durata angajării, salariul fiind încasat integral. Proiectul care modifică regimul cumulului pensiei speciale cu salariul în sistemul public se va aplica pentru „personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, ai societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, în conformitate cu principiul contributivității, decizia privind acordarea unei pensii de serviciu sau a unei decizii de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”.
Discuțiile nu sunt însă definitivate. Proiectul prevede mai multe excepții: „Prin excepție de la prevederile alin.(1)–(3) persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în funcție în instituțiile/autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a Camerelor reunite ale Parlamentului, persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție pe perioada exercitării mandatului, precum și persoanele numite în funcție de președintele României în temeiul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului”.
Astfel, de excepții ar urma să beneficieze primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, precum și europarlamentari. Pe listă intră și conduceri ale mai multor instituții, precum CCR, BNR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, precum și CNA, ANRE, ASF, dar și demnitari numiți prin hotărâri CSAT.
Ministrul Muncii a precizat că liderii Coaliției nu au în momentul de față o decizie cu privire la includerea pensiilor contributive și excepțiile prevăzute. „Actul normativ este acum în transparență decizională. Într-adevăr, există discuții în legătură cu aceste excepții, dacă ele să rămână sau nu. Nu pot să vă spun încă decât că discuția continuă. Adică nu aș putea să vă zic că este o decizie luată în Coaliție. Există diferite teme care au fost rediscutate. Una dintre ele este tema, ca să vă exemplific, este tema cumulului pensie-salariu în legătură cu pensiile necontributive. În varianta inițială, pensiile care erau contributive erau și ele supuse acestui proiect. În varianta actuală, pensionarii din sistemele de exemplu Educație, Sănătate, care au exclusiv pensie contributivă nu au nicio modificare la statutul lor”, a explicat Florin Manole.
Problema excepțiilor
„Constituția României spune că oamenii aflați în situații egale trebuie tratați egal. Orice abatere de la acest principiu constituțional este neconstituțională. Și avem decizii ale Curții nenumărate”, confirmă fostul președinte CCR Augustin Zegrean, cu privire la excepțiile care ar putea pune piedici inițiativei. Deci excepțiile atrag după sine problemele de neconstituționalitate.
Dacă proiectul va prevede doar pensiile necontributive, acest lucru ar putea reprezenta o diferență în decizia Curții, mai spune fostul președinte CCR. „Salariul îl primește un om pentru plata muncii prestate. Iar pensia o primește pentru perioada muncită și pentru perioada în care a muncit și a contribuit pentru Casa de pensii. Deci nu are nicio legătură una cu alta. Dacă omul are dreptul la pensie, îi dai pensie, iar dacă vrea să mai lucreze și lucrează, îi dai salariu”, mai explică fostul președinte CCR.
Deciziile anterioare ale CCR
Declararea neconstituționalității poate veni însă și pe fondul deciziilor anterioare, CCR uitându-se în primul rând, de regulă, la jurisprudența sa anterioară. Iar Curtea a avut mai multe decizii de-a lungul anilor.
2005
În 2005, Monica Macovei, ministru al Justiţiei la acea vreme, a propus în pachetul de reformă a sistemului judiciar şi modificarea legii 303/2004, a Statutului procurorilor şi judecătorilor astfel încât aceştia să nu mai poată cumula pensia cu salariul la stat.
Modificarea a fost atacată la CCR de parlamentarii PSD, iar Curtea Constituţională a acceptat excepţia de neconstituţionalitate ridicată, stabilind că judecătorii şi procurorii pot cumula pensia cu salariul. Doar judecătorul Constantin Doldur a avut o opinie diferită, arătând că modificarea propusă de Macovei nu încalcă textul fundamental, întrucât faţă de ceilalţi beneficiari ai dreptului la pensie prevăzuţi de Legea nr.19/2000, judecătorii şi procurorii au o situaţie specială, drepturile lor fiind stabilite în alt cuantum şi în alte condiţii decât cele prevăzute în această lege.
La acel moment, decizia Curţii Constituţionale nr. 375/2005 preciza că „nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale sa aibă o raţiune licită”.
2009
În 2008, Guvernul Boc adopta OUG nr. 230/2008, iar în ianuarie 2009, la sesizarea Avocatului Poporului, era declarată neconstituțională, prin decizia 82/2009 a CCR.
„Cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia, constatand ca Ordonanta de urgenta a Guvernului este neconstitutionala, intrucat afecteaza drepturile fundamentale prevazute de Constitutie, privind dreptul la munca si dreptul la pensie, contravine art.115 alin.(6) din Legea fundamentala”, arăta Curtea la acel moment.
Ordonanța prevedea că nimeni nu mai poate beneficia simultan de pensie si salariu de la o institutie de stat, în acel context fiind vorba chiar și de avocatul poporului.
2023
În 2023, subiectul cumulului pensiei cu salariul a ajuns din nou pe masa CCR. De data aceasta la încercarea Guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu, după sesizarea ÎCCJ. Și de data aceasta a fost subliniată încălcarea dreptului la muncă.
„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului 2 până la 11 din legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale. Curtea, în esență, a considerat că dispozițiile criticate referitoare la interdicția cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă, garantat de Constituție”, anunța Marian Enache, președinte al CCR la acel moment.
Decizia nr. 521/2023 mai constata încălcarea dreptului la proprietate, garantat de articolul 44 din Constituție, motivând și că „o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție”.
Actuala inițiativă nu prezintă însă date cu privire la impactul reglementării. Guvernul nu explică nici în proiectul pus în transparență decizională, nici în expunerea de motive câți oameni cu pensii speciale care lucrează în continuare la stat ar intra sub incidența acestei legi. Nu există o evidență centralizată, însă potrivit unei analize realizate de Europa Liberă România, sunt aproximativ 10.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul în instituțiile publice.
Analistul economic Adrian Negrescu precizează că „pensiile speciale, în momentul de față, au ajuns să ne coste circa 17 miliarde de lei în fiecare an. Sunt aproape 11.500 de civili, nu vorbim de militari, de cei din Ministerul de Interne, ci de civili, din care magistrați, grefieri, piloți parlamentari, care au încasat pensii de serviciu pe parcursul anului 2024. Iar pentru aceste pensii speciale civile, guvernul a alocat de la buget 1.7 miliarde de lei. Altfel spus, 75% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu a fost virată de la bugetul de stat”.
