Emmanuel
Macron a arătat ca un lider adevărat, la Washington, în timpul
discuției cu Trump, de luni, 24 februarie. E opinia mai multor
analiști, care cred că Uniunea Europeană pare să-și fi găsit un
lider, într-un moment în care se vorbea insistent de criza de
leadership
de pe continent. Alții, în schimb, consideră că Europa nu mai
poate sta într-un lider, într-o situație atât de complicată cum
este cea din prezent.
Trump și Macron la Paris. FOTO: AFP
Luni
seară, la Washington, Macron și Trump au schițat eforturile de
negociere a încheierii războiului din Ucraina în discuțiile din
Biroul Oval, după ce au participat la o videoconferință cu alți
lideri G7. Francezul a lăsat o impresie bună, dar e
de ajuns pentru a fi viitorul lider al continentului?
Cum
după Angela Merkel, Europa a rămas fără un lider adevărat, așa
cum au mai fost François Mitterrand, Margaret Thatcher, orice
concluzie poate părea pripită. Susținător al ideii că Uniunea
Eeuropeană ar trebui să fie independentă față de SUA, Macron a
fost cel care a definit ideea autonomiei strategice, la care au
aderat însă doar o parte a liderilor europeni.
Dacă inițial
Europa a respins ideile sale cu privire la autonomia strategică,
azi, în condițiile unei resetări a întregii scene globale, se
pare că toți liderii europeni sunt deciși să-l urmeze și susțin
independența UE în raport cu SUA. Și tot Macron a tras în trecut
un semnal de alarmă privind NATO. „E în moarte cerebrală”, a
spus liderul de la Elysee despre cea mai puternică alianță, iar
unii s-au grăbit să-l critice pentru această afirmație.
„Adevărul”
a discutat pe tema viitorului lider european cu Marius Ghincea, cercetător la
universitatea elvețiană ETH Zurich și la Institutul European
Universitar din Florența, și cu experta americană de origine
română Olga Chiriac, director pe Europa la Irregular Warfare Initiative din SUA.
Leadership european format dintr-o triadă
În
opinia lui Marius Ghincea, Macron nu poate fi de unul singur ancoră
pentru Uniunea Europeană. „Leadershipul european va fi compus, cel
mai probabil dintr-o triadă compusă din Macron, Mertz și Starmer.
Niciunul, de unul singur, nu are autoritatea și statura de a fi
unicul lider european. Împreună, însă, pot constitui în
continuare motorul care mișcă și unește Europa. Depinde însă
dacă vor avea voință politică și vor putea asigura stabilitatea
internă din țările lor pentru a putea
avea un rol de
lideri la nivel european”, spune Ghincea.
El
amintește că pozițiile celor trei lideri sunt șubrede în țările
lor, ceea ce poate să conteze în ecuație.
„Toți
acești lideri au poziții șubrede intern și de capacitatea lor de
a asigura stabilitate internă va depinde calitatea leadershipului
lor european”, punctează Ghincea.
Marius
Ghincea consideră că cei trei trebuie să lucreze împreună cu
Donald Trump și să facă tot ceea ce ține de Europa pentru a
păstra relația transatlantică. În același timp, ei vor fi
nevoiți să navigheze pe ape tulburi pe plan intern, într-o
perioadă în care partidele eurosceptice sunt pe val. Nu în ultimul
rând, cei trei vor avea o sarcină dificilă în a continua să
asigure un sprijin substanțial pentru Ucraina, în cazul în care
SUA își vor retrage sprijinul pentru această țară. Dar nici asta
nu va fi de ajuns.
Reformarea Uniunii Europene, obligatorie
„Trebuie
să le facă pe toate trei simultan, plus să pună umărul la
reformarea Uniunii Europene”, mai spune Ghincea.
Reforma
Uniunii Europene se anunță anevoioasă și extrem de complexă.
Pentru a rezista peste timp, este însă nevoie de schimbări
profunde. Cel mai bun argument că lucrurile nu merg așa cum ar
trebui este faptul că partidele eurosceptice au tot mai multă priză
la populație, iar situația economică a Uniunii Europene este
delicată. Cu motorul economic Germania într-o criză profundă,
dominată de interesele naționale ale unor state, Uniunea Europeană
nu mai poate amâna reformarea sa.
„Reforma
Uniunii Europene trebuie făcută pe multiple paliere, de la modul în
care sunt luate
deciziile în
domeniul politicii externe și de securitate, modul în care se
negociază bugetul multianual, aspecte legate de birocrație și
reglementări exagerate, precum și aspecte legate de politica
industrială și competitivitate”, susține Marius Ghincea.
În
prezent există voci care insistă că Uniunea Europeană trebuie să
apese pedala de accelerație și să meargă mai hotărât în
direcția unei federalizări care să-i ofere mai multă coeziune.
Alți experți, din contră, consideră că Bruxellesul ar trebui să
facă anumite concesii ideilor naționale, pentru a evita ca acestea
să fie acaparate de radicalii ultranaționaliști.
„Reformele
trebuie să fie pragmatice, în funcție de problemele pe care le
observăm. Momentan, nu suntem în poziția de a vorbi de reforme
structurale ale instituțiilor, ci doar de reforme operaționale,
care să ne ajute să eficientizăm arhitectura instituțională
existentă. Din punctul ăsta de vedere, compromisul
interguvernamental este important, pentru că statele decid. Dar ce
vedem este că presiunile de a schimba ceva, de natură funcțională,
duc la îmbunătățiri care nu duc nici la dezintegrare,
dar nici la federalizare. Avem parte de un model complet nou de
integrare prin măsuri ad-hoc,
administrative sau politice”, consideră Marius Ghincea.
Macron poate fi liderul așteptat
Olga
Chiriac, care este și cercetător asociat la Joint Special
Operations University din Tampa, Florida,
și Economic Conflict & Competition Research Group (ECCRG) de la
Kings College, Londra, este de părere că Emmanuel Macron ar putea
fi liderul așteptat de toată Europa. Chiar și așa, spune ea,
Macron ar avea nevoie ca cele mai importante state europene –
Franța, Germania, Italia și Marea Britanie – să ajungă la o
coeziune importantă.
„Macron
poate fi un lider important, dar de unul singur, în această
situație, nu are cum să rezolve lucrurile. L-am văzut la Trump,
are o relație bună cu președintele Americii, e capabil să
comunice cu el și sper că va avea succes. Și văd că,
într-adevăr, cei doi șefi de stat s-au înțeles bine, dar, până
la urmă, în Europa, cred că nu va fi nevoie doar de Franța sau de
o anumită țară. Cred că va fi nevoie de mai multe țări ca să
lucreze împreună la un plan pentru viitor. Așa că Macron are
nevoie ca toate țările să fie de partea lui”, spune Olga
Chiriac.
Experta
vorbește despre faptul că,
fără o unitate mai mare ca oricând, Europa nu are cum să
reușească în demersurile sale și să ajute și Ucraina.
„Avem
puteri europene ca Franța, Marea Britanie, Germania, chiar Italia.
Toate sunt țări importante, toate au o anumită putere. Dar luată
fiecare în parte, nu poate să facă față într-o competiție
între marile puteri. Din acest motiv e nevoie de unitate mai mult ca
oricând. Și e nevoie ca țările din Uniunea Europeană să
acționeze și să o facă împreună cu Marea Britanie, pentru mai
multă eficiență”, mai spune ea.
Americanii i-au avertizat pe europeni ce va urma
În
ce privește Europa, este mai evident ca oricând că nu mai poate să
depindă la nesfârșit de americani fără să-și poată asigura
propria securitate. Autonomia strategică despre care Emmanuel Macron
vorbea în urmă cu mai mulți ani a devenit între timp o
necesitate, spune experta.
„Când
Emmanuel Macron era contrazis de cei mai mulți, în privința
autonomiei strategice, eu am fost printre puținii care i-au dat
dreptate. A rămas în memoria istoriei că americanii încă din
anii 50 spuneau că Europa nu trebuie să rămână dependentă de
ei. A spus-o Dwight David Eisenhower, a spus cu subiect și predicat
că America
trebuie să fie backstop și frontstop pentru Europa. Adică,
americanii doar să ajute, să sprijine Europa. Apoi, cu alte cuvinte
au spus același lucru și alți președinți americani. În zilele
noastre au spus-o Barack Obama și chiar Joe Biden. Sigur că ei au
spus altfel lucrurile astea decât le spune Trump. Donald Trump
greșește doar că le spune pe acest ton, că e atât de colțuros.
Nu sunt de acord cu modul în care comunică cu aliații, pentru că
eu cred în relația transatlantică și mi se pare că are un stil
foarte abrupt. Dar și el, într-un fel, spune ce au spus și Barack
Obama și Joe Biden și, într-un fel, George W. Bush. Toți au spus
că Europa trebuie să se poată
descurca”, adaugă Olga Chiriac.
Marea
problemă este, susține experta, că europenii nu au ținut cont de
aceste semnale venite practic de la toți liderii americani, iar acum
au fost luați prin surprindere de repeziciunea cu care acționează
Trump. Asta deși, se știe, Statele Unite ale Americii au luat cu
mult timp în urmă decizia de a se concentra pe Asia, acolo unde
consideră că au parte de adevăratele provocări.
„Europa a fost luată prin surprindere”
Pivotul american
spre Indo-Pacific a fost în realitate anunțat încă din 2011 și
nu de republicanii lui Trump, ci de democrata Hillary Clinton, pe
atunci secretar de stat în SUA. Soția fostului președinte Bill
Clinton exprima această idee în Foreign Policy acum un deceniu și
jumătate. De atunci, această pivotare și-a urmat treptat cursul,
iar experții au avertizat nu o dată că Europa și chiar Orientul
Mijlociu au fost trecute în plan secund de Washington. Și asta
indiferent dacă alegerile din noiembrie 2024 ar fi fost câștigate
de Donald Trump sau de Kamala Harris.
De
altfel, despre pivotul asiatic, adică mutarea centrului de interes
spre Indo-Pacific, au vorbit ca despre ceva inevitabil și ultimii
trei președinți americani, Barack Obama, Donald Trump și Joe
Biden.
„Europa
a fost luată prin surprindere, deși nu era deloc un secret că până
la urmă America chiar va începe să-și deplaseze centrul de
greutate spre Asia. Sigur că sunt multe decizii ale președintelui
Trump care cred că surprind pe toată lumea, dar asta nu ar trebui
să surprindă”, punctează Olga Chiriac.
Ea
este convinsă că americanii nu se vor retrage din Europa, chiar
dacă pe viitor se vor concentra mai mult pe zona Asiei. „Multe din
zvonurile privind retragerea americană vin din Rusia și sunt
întreținute de Rusia. Rușii se bucură nemaipomenit de asta, de toată această dezbinare, sunt
fericiți că europenii îl înjură pe Trump. E o mare victorie
pentru Rusia că între SUA și Uniunea Europeană există dezbinare.
Europenii ar trebui să înțeleagă că nu vor fi trădați, dar că
nici nu se poate să fie doar beneficiari ai securității. Și vor
trebui să găsească soluții, chiar dacă nu le convine”, încheie
experta.
