În timp ce faptul că Mattel intenționează să introducă inteligența artificială în păpușile Barbie alarmează părinții și provoacă reacții aprinse în presă, psihologul clinician Ana Postelnicu oferă o perspectivă diferită: adevărata amenințare nu e jucăria care vorbește cu copilul, ci părintele care nu o mai face. „Pericolul real apare atunci când copilul e lăsat singur, ore în șir, în fața ecranelor, fără sprijinul emoțional și ghidajul adultului”, avertizează ea.
Păpușile vor putea vorbi cu copilul. Foto: Shutterstock
Barbie cu inteligență artificială nu e adevărată problemă cu care se confruntă părinții și copiii în zilele noastre, declară, pentru „Adevărul”, Ana Postelnicu, psiholog clinician specializat în sănătate mintală perinatală și mamă a doi copii.
Ce observă psihologii în cabinet
„Observ, atât în cabinetul meu, cât și în viața de zi cu zi, cât de repede se extinde utilizarea inteligenței artificiale în toate domeniile, inclusiv în cele care privesc copiii. Am avut mame care au ajuns la mine cerându-i lui Chat GPT să le interpreteze simptomele. Nu este deloc surprinzător că această tehnologie ajunge și în universul copiilor. Este, până la urmă, un progres firesc al societății de azi. Așa cum internetul a devenit o parte integrantă din viața noastră, la fel se întâmplă și cu inteligența artificială. Nu cred că inteligența artificială este un pericol în sine, dimpotrivă, va aduce beneficii majore, multe dintre ele urmând să devină vizibile în anii următori”, explică specialistul.
La ora actuală, copiii folosesc AI la școală pentru proiecte și teme, iar vârsta la care o accesează scade constant. „Această realitate nu este în mod automat problematică, atâta timp cât utilizarea are loc sub ghidajul și supravegherea părinților. Iar aici ajungem la adevărata problemă. În cabinet, văd des mame foarte conștiincioase, implicate și dornice să urmeze „rețeta corectă” în primii ani de viață ai copilului”, adaugă Ana Postelnicu.
În această perioadă, părinții fac tot posibilul astfel încât cei mici să evite zahărul, sarea, ecranele, iar totul este atent controlat, conform spuselor sale. „Însă, paradoxal, dificultățile mari apar mai târziu, când părinții, epuizați emoțional și fizic, încep să cedeze, să lase „garda jos”. Renunță să mai fie vigilenți, să se mai conecteze cu adevărat cu copiii, să îi însoțească în experiența lor. Atunci apar orele petrecute nesupravegheat în fața ecranelor, dialogurile inexistente și rupturile subtile, dar constante în relația părinte-copil. Pericolul real nu este păpușa Barbie care vorbește cu copilul, ci apare atunci când părinții nu mai vorbesc cu copilul lor. Când copilul are acces liber și îndelungat la dispozitive inteligente, fără ca adultul să fie acolo prezent, atent și conștient de nevoile copilului lor. Când părintele nu mai cunoaște lumea interioară a propriului copil”, punctează psihologul.
E firesc să greșim ca părinți, nimeni nu are rețeta perfectă, mai spune ea. Dar, dincolo de greșeli, contează să ne întoarcem cu adevărat spre copil, să rămânem prezenți în viața lui și să reparam acolo unde s-a produs o ruptură. Nu vinovăția e soluția, ci reconectarea.
„Învățăm prin experiență, însă întotdeauna este necesar să revenim în lumea copilului nostru și să fim cât mai mult prezenți acolo. Este nevoie să și reparăm, nu doar să greșim și să stăm cu vinovăția. În esență, odată ce și noi ca părinți suntem conștienți de avantajele și dezavantajele tehnologiei, putem fi alături de copiii noștri și îi putem ajuta să selecteze jucăriile cele mai potrivite pentru ei. Iar dacă se întâmplă să constatăm că o anumită jucărie nu e potrivită, e în regulă să vorbim cu ei și să le explicăm de ce vor folosi acea jucărie doar în prezența noastră sau de ce o vor primi când vor fi mai mari”, susține specialistul.
Copiii nu au nevoie de jucării care le vorbesc, ci de părinți care o fac
În realitate, adaugă Ana Postelnicu, copiii nu au nevoie de jucării inteligente care să vorbească cu ei, ci au nevoie de părinți responsabili și implicați în creșterea lor. „Nu avem cum să oprim progresul tehnologiei, cred că nici nu ar fi bine, însă putem să alegem ce vrem să facem cu ea și să-i ghidăm și pe copiii noștri să facă alegeri sănătoase pentru ei. Informarea înseamnă prevenție”, mărturisește aceasta.
Amintim că, producătorul păpușii Barbie, Mattel, a anunțat recent un parteneriat cu OpenAI, compania din spatele ChatGPT, pentru a integra inteligența artificială în jucăriile sale. Potrivit Financial Times, noua generație de păpuși Barbie va putea purta conversații interactive cu copiii, adaptate în timp real intereselor și stilului de comunicare al fiecărui utilizator.
Pentru Mattel, colaborarea cu OpenAI este „un pas firesc în misiunea noastră de a îmbina joaca cu tehnologia de ultimă generație”, a declarat CEO-ul companiei, Ynon Kreiz. „Ne dorim jucării care nu doar distrează, ci și educă și inspiră copiii prin inteligență conversațională.”
Primele produse cu această tehnologie ar urma să fie lansate în 2026. Lisa McKnight, vicepreședinte executiv Mattel, a declarat că părinții vor avea acces la instrumente care „susțin dezvoltarea socio-emoțională a copiilor într-un mod sigur și controlat.”
Riscuri de confuzie, dependență și pierderea intimității
Însă lansarea nu vine fără controverse. Specialiști în psihologia copilului și în protecția datelor atrag atenția asupra riscurilor legate de interacțiunea copiilor cu AI. „Copiii mici nu pot distinge între o conversație reală și una simulată de inteligență artificială”, avertizează dr. Eliza Koch, expert în dezvoltare infantilă.
„Riscul este ca acești copii să înlocuiască relațiile autentice cu răspunsuri programate, ceea ce poate duce la confuzie emoțională și dificultăți de empatie.”
În plus, există preocupări privind colectarea datelor personale. Mattel a transmis că produsele nu vor stoca informații și că vor respecta cele mai stricte standarde de confidențialitate.
Deși părinții vor avea posibilitatea de a dezactiva complet funcționalitatea AI, întrebările rămân: cât de pregătită este societatea să introducă astfel de tehnologii în viețile copiilor? Și, mai ales, cine va rămâne acolo să le explice realitatea?
Nu este prima încercare Mattel de a introduce tehnologia în jucării. De pildă, în 2015, „Hello Barbie”, o păpușă cu conexiune Wi-Fi, a fost retrasă din cauza criticilor privind securitatea datelor. Însă direcția pare clară.
Într-un context dominat de ecrane, aplicații și interfețe vocale, industria jucăriilor caută să se reinventeze. Iar Mattel pariază pe „prieteni digitali” care să le stimuleze celor mici creativitatea, curiozitatea și apetitul pentru cunoaștere.
De altfel, jurnaliștii Forbes.com atrag atenția asupra următorului scenariu: „Imaginează-ți cum copilul tău îi povestește păpușii Barbie despre ce a simțit când a fost exclus dintr-un joc, despre certurile de acasă sau despre temerile lui secrete. Barbie îl ascultă atent, răspunde cu empatie aproape umană și reține tot. Pare un miracol al tehnologiei, sau începutul unui coșmar digital?”
Acesta este universul pe care îl deschide parteneriatul dintre Mattel și OpenAI, scriu ei. „O copilărie în care conversațiile intime ale celor mici sunt procesate, analizate și stocate pe servere aflate la mii de kilometri distanță. Nu mai vorbim doar despre jucării, ci despre dispozitive inteligente care participă activ la viața emoțională a copiilor”.
Departe de promisiunile de marketing despre „magie conversațională” și „experiențe adaptate vârstei”, această colaborare anunță că modul în care copiii se joacă, învață și se atașează e pe cale să fie rescris, nu de familie, nu de educatori, ci de algoritmi antrenați de companii globale.
Așadar, când Mattel a anunțat că va integra tehnologia OpenAI în jucăriile lansate anul acesta, nu vorbim despre păpuși care recită replici preînregistrate. „Vorbim despre agenți conversaționali sofisticați, capabili să interacționeze cu vulnerabilitățile emoționale ale copiilor, prin modele lingvistice avansate. În paralel, Mattel va integra ChatGPT Enterprise în operațiunile sale interne, pentru a stimula inovația și implicarea clienților”, arată sursa citată.
Această colaborare semnalează o schimbare majoră: jucăriile nu mai sunt obiecte pasive ale imaginației, ci participanți activi în viața emoțională a copiilor.
Precedente periculoase
De altfel, industria jucăriilor are un istoric problematic în ce privește inovația digitală. Cazuri deja cunoscute, cum este, de exemplu, CloudPets, cu ursuleții de pluș care promiteau conectarea familiilor la distanță, dar au stocat datele a peste 820.000 de utilizatori într-o bază de date nesecurizată, sunt doar începutul. Înregistrările vocale ale copiilor au fost capturate de hackeri și folosite pentru șantaj digital.
La fel s-a întâmplat, potrivit sursei citate, și în cazul păpușii „My Friend Cayla”, care, în aparență era un companion de vis. În realitate, orice persoană aflată la mai puțin de 10 metri putea prelua controlul asupra păpușii printr-o conexiune Bluetooth nesecurizată. Iar guvernul german a calificat jucăria drept dispozitiv de spionaj și a recomandat distrugerea imediată a tuturor exemplarelor.
Jucăriile AI ascultă tot: de la certuri în familie la temerile copilului
Ce face ca jucăriile AI să fie deosebit de periculoase este capacitatea lor de a asculta discuțiile non-stop, atrag atenția specialiștii. Ele nu doar „vorbesc” cu copiii, ci colectează tot ceea ce aud: crize de furie, secrete șoptite, certuri din familie.
Iar manipularea psihologică merge mai adânc decât simplul spionaj. Jucăriile sunt proiectate să creeze legături emoționale. Copiii ajung să aibă încredere în aceste entități artificiale, cărora le împărtășesc cele mai intime gânduri.
Experții avertizează că această falsă intimitate poate submina relațiile reale. De ce să te complicei cu prietenii reali, când păpușa AI nu te judecă niciodată, nu te contrazice și știe mereu ce să spună?
În România, nu există în prezent o lege specifică care să reglementeze explicit jucăriile cu inteligență artificială, precum păpușile dotate cu ChatGPT. Cu toate acestea, există câteva cadre legale europene care se aplică indirect. De pildă, Regulamentul general privind protecția datelor (UE 2016/679). Adică, principalul act normativ care se aplică în România și protejează datele personale ale tuturor cetățenilor, inclusiv ale copiilor. Aici, articolul 8 din GDPR prevede că pentru prelucrarea datelor copiilor sub 16 ani este necesar consimțământul părinților. (România a stabilit pragul la 16 ani, nu 13 ca în SUA/COPPA). Astfel, companiile care vând sau distribuie jucării AI trebuie să informeze clar părinții despre ce date colectează și să obțină acordul explicit înainte de orice stocare sau procesare. Totșuși, în practică, aceste politici sunt adesea greu de înțeles, iar părinții „bifează” fără a înțelege implicațiile, exact cum se întâmplă și în SUA, sub COPPA.