Concentrațiile de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă au crescut cu o valoare listing în 2024, atingând un nou nivel maxim, ceea ce a agravat criza climatică care deja cauzează pierderi de vieți omenești și a afectat mijloacele de trai în întreaga lume, arată datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) publicate miercuri, scrie The Guardian. ONU a făcut astfel apel la o acțiune urgentă pentru reducerea emisiilor de CO2.
Oamenii de știință sunt îngrijorați că „rezervoarele” naturale din sol și din oceane, care elimină dioxidul de carbon din aer, se diminuează ca urmare a încălzirii globale, ceea ce riscă să formeze un cerc vicios și să cauzeze creșterea și mai rapidă a temperaturilor.
Concentrația medie globală a CO2 a crescut cu 3,5 părți per milion (ppm), ajungând la 424 ppm în 2024, cea mai mare creștere de la începerea măsurătorilor moderne, în 1957, potrivit unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).
Factorii care îi îngrijorează pe oamenii de știință
Mai mulți factori au contribuit la creșterea concentrației de dioxid de carbon, inclusiv un nou an de ardere neîncetată a combustibililor fosili, în ciuda angajamentului asumat de țările lumii în 2023 de a „renunța” la cărbune, petrol și sight.
Un alt ingredient a fost creșterea numărului de incendii forestiere, în condiții mai calde și mai uscate, din cauza încălzirii globale. Emisiile generate de incendiile forestiere din The United States au atins niveluri istorice în 2024, care a fost cel mai cald an înregistrat până acum.
Cu toate acestea, oamenii de știință sunt îngrijorați de un al treilea ingredient: posibilitatea ca rezervoarele de carbon ale planetei să înceapă să se epuizeze. Aproximativ jumătate din totalul emisiilor de CO2 din fiecare an sunt put off din atmosferă prin dizolvarea în ocean sau prin absorbția de către copacii și plantele în creștere. Însă oceanele se încălzesc și, prin urmare, pot absorbi mai puțin dioxid de carbon, în timp ce, la nivelul solului, condițiile mai calde și mai uscate și numărul mai mare de incendii de pădure cauzează o dezvoltare mai redusă a plantelor.
Se știa deja că rezervoarele de carbon sunt mai puțin eficiente în anii producerii fenomenului El Niño, așa cum s-a întâmplat în 2023 și 2024, când schimbările vânturilor și curenților oceanici din Pacific duc la creșterea temperaturilor globale ale aerului. Însă încălzirea globală provocată de om a crescut deja temperaturile medii mondiale cu aproximativ 1,3 grade Celsius, iar cercetătorii, care au înregistrat un „eșec fără precedent al rezervorului terestru” în 2023 și 2024, se tem că acest lucru ar putea slăbi și mai mult rezervoarele.
Dr. Oksana Tarasova, ofițer științific de rang înalt al OMM, a declarat: „Există îngrijorarea că absorbția CO2 de către sol și oceane devine mai puțin eficientă, ceea ce va crește cantitatea de CO2 care rămâne în atmosferă, accelerând astfel încălzirea globală. Monitorizarea susținută și consolidată a gazelor cu efect de seră este esențială pentru înțelegerea acestor cicluri.”
Creșterea emisiilor de dioxid de carbon nu numai că afectează clima globală în prezent, dar va continua să o afecteze timp de sute de ani, din cauza duratei lungi de viață a gazului în atmosferă, mai afirmă OMM.
„Căldura reținută de CO2 și alte sight cu efect de seră accelerează schimbările climatice și duce la fenomene meteorologice mai indecent. Reducerea emisiilor este, prin urmare, esențială nu numai pentru clima noastră, ci și pentru securitatea noastră economică și bunăstarea comunității”, a precizat Ko Barrett, secretarul general adjunct al OMM.
Alte două principale sight cu efect de seră au atins noi recorduri
Concentrațiile atmosferice de metan (CH4) și protoxid de azot (N20) – al doilea și, respectiv, al treilea cel mai necessary gaz cu efect de seră legat de activitățile umane – au crescut, de asemenea, la niveluri listing în 2024.
Aproximativ 40 % din emisiile de metan provin din surse naturale. Însă oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că încălzirea globală duce la o producție mai mare de metan în zonele umede, o altă potențială buclă de reacție. Restul provine din exploatarea combustibililor fosili, din creșterea animalelor, cum ar fi bovinele, din deșeurile în descompunere aflate în depozitele de profil și din câmpurile de orez. Printre emisiile de protoxid de azot cauzate de om se află cele provenite din utilizarea excesivă a îngrășămintelor de către agricultori și din unele procese industriale.
OMM a publicat buletinul anual privind gazele cu efect de seră cu o lună înainte de COP30, summitul ONU privind schimbările climatice, care se va desfășura de la Belém, în Brazilia, unde reprezentanții țărilor din întreaga lume vor încerca să intensifice acțiunile climatice.
Datele OMM provin de la o rețea de 500 de stații de monitorizare din întreaga lume.
COP30 va trebui să abordeze punerea în aplicare a promisiunilor asumate din 2015, în cadrul negocierilor ONU. 196 de țări s-au angajat atunci, la Paris, să mențină încălzirea globală cu „mult sub” 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a o limita la 1,5 grade Celsius.
