Cea mai mare prezență la vot, la alegerile prezidențiale, s-a înregistrat la primele alegeri libere, în 1990, când peste 86% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Aproape 30 de ani mai târziu aveam cea mai slabă prezență.
Votul în străinătate a fost organizat, runde la rând, preponderent în ambasade FOTO: Arhiva/ MAE
Dacă românii din diaspora, care se prezintă chiar în aceste ore la urne, vor dicta trendul, vom avea o prezență la vot peste cea de anul trecut, când de asemenea prezența a fost în creștere față de 2019. Pentru a ajunge la cifrele din primul deceniu de democrație mobilizarea ar trebui să fie însă foarte mare.
Apetitul românilor pentru alegeri era, în 1990, la cote uriașe. Pe 20 mai, în „Duminica orbului”, au ajuns în cabinele de vot 86,19% dintre românii cu drept de vot, fiind exprimate peste 14,8 milioane voturi. Nu a mai fost nevoie de organizarea unui al doilea tur, candidatul Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, câștigând alegerile cu 61,43% din voturi.
Doi ani mai târziu, când românii au fost chemați din nou să-și aleagă președintele, s-au prezentat la urne, în primul tur, 76,29% dintre alegători (peste 12,4 milioane), în turul 2 prezența fiind cu trei procente mai scăzută. Alegerile au fost câștigate tot de Ion Iliescu.
Prezența a fost la același nivel și în 1996, când în turul întâi s-au prezentat la urne 13 milioane de alegători (76%), iar în turul 2 – 75,9%. Ion Iliescu a fost învins, alegerile fiind câștigate de candidatul Convenției Democrate din România (CDR), Emil Constantinescu.
În patru ani, interesul românilor pentru alegerile prezidențiale a scăzut cu aproximativ zece procente. În primul tur al alegerilor din anul 2000 s-au prezentat al urne 11,5 milioane alegători (65,31%), iar în turul 2, deși miza era considerată uriașă, fiind în competiție primul președinte al României de după 1990, Ion Iliescu, alături de președintele partidului România Mare, Vadim Tudor, considerat un extremist. La urne au ajuns 57,50% dintre români, Ion Iliescu câștigând alegerile cu 66,83% din voturi.
Interesul a continuat să scadă și în anii următori, astfel că la alegerile din 2004 în turul 1 a fost o prezență de 58,5%, respectiv 55,2% în turul 2. Președinte a devenit Traian Băsescu (Partidul Democrat), învingându-l pe președintele PSD – Adrian Năstase.
Patru ani mai târziu, în 2009, au ieșit al vot mai puțin de zece milioane de alegători – 54,37% în turul1. În turul 2, contrar celor întâmplate la alegerile precedente, prezența a fost mai bună – 58,02%. Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD).
În 2019, la finalul primului mandat de cinci ani pentru un președinte, la alegerile prezidențiale s-au prezentat la urne 53,17% dintre alegători în turul 1. Două săptămâni mai târziu, la turul 2, prezența a fost cu peste zece procente mai mare, Klaus Iohannis învingându-l pe șeful PSD de la acea dată, Victor Ponta.
Cea mai slabă prezență la urne, în 2019
La aproape 30 de ani de la Revoluție, în toamna anului 2019, doar 51,18% dintre români s-au mai prezentat să-și exercite dreptul de a alege. În turul 2 au intrat Klaus Iohannis, care își dorea un al doilea mandat, și Viorica Dăncilă (PSD). S-au prezentat la vot 54,86% dintre alegători, câștigând Iohannis.
La alegerile anulate de anul trecut, în primul tur prezența a fost de 52,55, în foarte ușoară creștere față de 2019, turul 2 nemaiavând loc, în urma deciziei CCR de anulare a alegerilor.
Pentru Alegerile Prezidențiale 2025 procesul de votare a început încă de vineri, 2 mai 2025, în secțiile de votare organizate în străinătate, iar prezența este mult peste ce s-a întâmplat la alegerile de anul trecut și chiar și peste prezența din 2019.
Cele mai multe secții de votare organizate în străinătate și, posibil, cea mai mare prezență
Românii aflați peste hotare și-au putut alege greu președintele, la primele runde de alegeri având această posibilitate foarte puțini, în secții organizate în special în sediile ambasadelor și consulatelor. În 2004, de exemplu, au votat în străinătate doar 41.000 alegători. La alegerile din 2009 numărul românilor aflați peste hotare interesați de ce se întâmplă în țară a crescut de șase ori la urne – aproape 242.000 votanți. În 2009 deja a apărut pentru prima dată în spațiul public presiunea unei reforme a sistemului de vot în străinătate, seccțiile de vot puse la dispoziție fiind mult prea puține. În 2014 numărul voturilor exprimate în diaspora a crescut de peste două ori față de 2009 – peste 540.000 voturi exprimate în diaspora.
Pentru alegerile din 2019 s-a schimbat inclusiv legislația, decizându-se ca procesul de vot din diaspora să se desfășoare pe parcursul a trei zile. S-a văzut și în cifre, participând la vot 1,6 milioane români. Interesul a scăzut însă pentru alegerile din 2024, când la primul tur au fost exprimate în străinătate aproape 822.000 voturi, în condițiile în care numărul de secții de votare a crescut constant.
În 2014, pentru românii din străinătate au fost organizate 294 secții de votare, în 2019 numărul a crescut la 835, în 2024 au fost organizate 950 de secții, iar pentru aceste alegeri numărul a crescut la 965 secții.
Până sâmbătă la prânz, peste 150.000 români din străinătate votaseră pentru alegerea președintelui.
Analiza A.I.: prezența masivă la vot a românilor în diaspora are potențialul de a influența rezultatele electorale
Am analizat în cele din urmă datele privind prezența la vot a românilor, în țară și în străinătate, și cu ajutorul unui instrument A.I..
„Peisajul electoral din România arată o relativă stabilizare a prezenței la vot la nivel național în ultimul ciclu electoral (2024 vs 2019), însă la un nivel general inferior față de acum 10-15 ani”, se arată în analiza efectuată de Rainman, o unealta AI creată de Digital Nation, organizație care are la bază dezvoltarea de tehnologii avansate cu aplicabilitate în diferite domenii.
Potrivit acesteia, prezența masivă la vot a românilor din diaspora „a devenit extrem de relevantă din punct de vedere numeric, compensând parțial scăderea numărului de votanți din țară și având potențialul de a influența rezultatele electorale”.
Cât privește prezența la vot la nivel național, sunt județe în care prezența a rămas constant peste media națională la ultimele patru cicluri de alegeri: Ilfov, Giurgiu, Olt, Sibiu. La polul opus, județele cu prezență constant sub media națională sunt: Bacău, Botoșani, Covasna, Galați, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Suceava, Tulcea, Vaslui.
Cele mai mari scăderi ale prezenței la vot între 2009 – 2024 s-au înregistrat în: Teleorman (-13.61 pp), Dâmbovița (-10.92 pp), Vâlcea (-10.17 pp), Gorj (-8.69 pp), Mehedinți (-7.95 pp), în timp ce județul Cluj se remarcă drept județul cu cea mai mare creștere privind prezența: 3,96 pp.
Disparitățile regionale în participarea la vot persistă și chiar s-au accentuat în unele cazuri, arată analiza, remarcându-se declinul pe termen lung în județe din sud care aveau prezență foarte mare).
„Este necesară o analiză mai aprofundată a cauzelor care stau la baza acestor trenduri și anomalii, incluzând factori demografici (migrație internă/externă, structura pe vârste), socio-economici (venituri, educație, dezvoltare regională), nivelul de încredere în clasa politică și instituții, precum și eficiența campaniilor de mobilizare în diferite regiuni și pentru diferite segmente de electorat. Înțelegerea acestor factori este crucială pentru prognozarea tendințelor viitoare și pentru eventuale strategii de încurajare a participării civice”, recomandă Rainman.
Trenduri Identificate
1. Scădere Generală a Prezenței Naționale (pe termen lung): Deși 2024 a marcat o ușoară revenire față de 2019, prezența generală rămâne sub nivelurile din 2009 și 2014.
2. Creștere Explozivă a Votului din Diasporă: Numărul votanților din străinătate a crescut de peste 8 ori între 2009 și 2024, devenind un factor din ce în ce mai important.
3. Menținerea Disparităților Regionale: Județe precum Ilfov, Giurgiu, Olt se mențin constant în topul prezenței, în timp ce județe din Moldova (Vaslui, Botoșani, Iași) și Nord-Vest (Maramureș, Satu Mare), alături de Covasna și Harghita, înregistrează constant prezențe sub media națională.
4. Declin Semnificativ în Anumite Județe din Sud: Județe care în 2009 aveau printre cele mai mari prezențe (Teleorman, Giurgiu, Olt, Dâmbovița, Mehedinți) au înregistrat scăderi considerabile pe parcursul celor 15 ani.
Anomalii Observate
1. Magnitudinea Creșterii Votului din Străinătate: Ritmul și amploarea creșterii votului diasporei sunt excepționale comparativ cu evoluția votului intern.
2. Declinul Accentuat în Județele Sudice: Scăderea prezenței cu peste 10 puncte procentuale în județe ca Teleorman și Dâmbovița între 2009 și 2024 este o anomalie notabilă, indicând posibile schimbări demografice sau de angajament civic în aceste zone.
3. Prezența Constant Ridicată în Ilfov: Județul Ilfov se detașează constant cu cea mai mare prezență la vot, adesea cu mult peste media națională și celelalte județe.
4. Creșteri Recente în Județe cu Prezență Tradițional Scăzută (2024 vs 2019): Creșterile notabile din Covasna și Harghita în 2024 sunt interesante, având în vedere prezența lor istoric scăzută.
*
Analiza a fost generată de Rainman, o unealtă AI creată de Digital Nation, organizație care are la bază dezvoltarea de tehnologii avansate cu aplicabilitate în diferite domenii.
Rainman este bazat pe algoritmi matematici care învață din date și, deși tehnologia din spate oferă un grad ridicat de obiectivitate, semnificativ peste media unei interpretări umane, este important de menționat că acuratețea analizelor generate depinde direct de calitatea inputului de date. În condiții precum suprapunerea vocilor, momente tensionate sau tonalitate ridicată, există riscul ca anumite informații să fie percepute greșit sau să lipsească.
În versiunea actuală, Rainman analizează în principal cuvintele rostite și nu poate evalua pe deplin tonul vocii sau subtilitățile emoționale și nonverbale, urmând ca aceste funcționalități să fie dezvoltate în versiuni ulterioare. Rezultatele produse de Rainman trebuie interpretate cu precauție, ca instrument complementar, nu ca sursă absolută de adevăr.
Analiza Rainman s-a bazat pe datele de prezență la vot (%) și numărul total de voturi exprimate la nivel național și județean pentru anii electorali 2009, 2014, 2019 și 2024.
