Cum a fost construită calea ferată a Văii Oltului, în urmă cu 125 de ani. Traseul dificil care străbate Carpații

Veche de 125 de ani, calea ferată de pe Valea Oltului oferă călătorilor un traseu spectaculos, împodobit cu monumente istorice. În trecut, a fost considerată o legătură strategică între regiunile istorice ale României.

Valea Oltului a fost folosită încă din cele mai vechi timpuri ca rută de trecere a Munților Carpați. Defileul său, întins pe aproape 50 de kilometri între Turnu Roșu și Cozia (Călimănești), a fost ales de romani pentru a înainta în Dacia, în timpul războaielor daco-romane. 

Drumul prin Defileul Oltului, folosit de secole

După transformarea Daciei în provincie romană, anticii au construit pe Valea Oltului un drum, pe alocuri suspendat pe bârne împlântate în versanți. Rămășițele sale au fost identificate în zona Racovița (Cornet), la ieșirea din actualul Parc Național Cozia. În defileu se găsesc și urmele unor fortificații romane, parte a sistemului defensiv cunoscut sub numele de Limes Alutanus.

Drumul de pe Valea Oltului a fost folosit și în Evul Medi, trecătoarea fiind amintită în vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul. La începutul secolului al XVIII-lea, după ce Oltenia a ajuns sub stăpânirea habsburgilor, drumul de pe Valea Oltului, a fost reamanajat, primind numele de Via Carolina.

„Cea dintâi îngrijire a guvernului Austriei, luând in posesiune Oltenia (1718) a fost de a uni prin comunicaţiuni mutuale Dacia Alpestră (Transilvania) cu Dacia de mijloc (Oltenia). De aceea, pe de-o parte a pus a se curăţi albia Oltului de stâncile care împiedicau orice transport de apă, iar pe de alta să deschidă cu multe greutăţi Via Carolina, care mergea de la Turnu Roşu până la Bogdănești, aproape de Râmnicu-Vâlcea”, informa revista Familia, în 1890.

Lucrările la drumul din Valea Oltului au fost reluate la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar șoseaua DN 7, a fost modernizată în secolul XX.

Drumul care străbate defileul a devenit în ultimele decenii una dintre cele mai tranzitate artere rutiere din România. În anii următori, DN 7 va fi dublat de Autostrada Sibiu–Pitești, aflată în construcție. Autostrada A1 intră pe Valea Oltului la Boița și, urmând cursul râului, cotește spre est, în dreptul mănăstirii Cornet, urcând pe Valea Băiașului, în direcția Curtea de Argeș.

Defileul Oltului, dificil de navigat

Defileul Oltului s-a dovedit o provocare pentru navigație din cauza reliefului accidentat, a curenților puternici, a pragurilor stâncoase și a îngustimii văii în unele locuri. În anumite perioade și pe unele segmente, putea fi străbătut de vase ușoare, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost susținută transformarea defileului într-un canal navigabil.

„Experiențele efectuate până acum au dovedit incontestabil posibilitatea navigației pe Olt în aval, chiar în starea lui actuală, fiind necesare doar în două-trei puncte unele lucrări de curățare și adâncire prin explozia câtorva bolovani mari și colți de stâncă, rămași ascunși pe fundul albiei. Navigația în amonte însă este mai dificilă. Guvernul austriac, cel rusesc și comercianții sibieni au recunoscut unanim importanța economică a navigației pe Olt, în timp ce în România guvernele și proprietarii riverani s-au dezinteresat complet de el, deși ar merita atenție înaintea multor cheiuri și altor fragmente de căi ferate”, nota dr. George Maior, în 1901, unul dintre cei mai apreciați intelectuali români ai epocii.

Amenajarea văii Oltului ca arteră navigabilă nu a mai avut loc, aceasta dovedindu-se mai valoroasă pentru amenajările hidroenergetice, începute în anii ’60. În schimb, din 1901, defileul este traversat de unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare din România.

Cum a fost construită calea ferată din Defileul Oltului

Linia ferată din zona montană a Oltului, între localitățile Turnu Roșu și Călimănești (Cozia), a fost construită între anii 1896 și 1901, lucrările fiind coordonate de Direcția Generală C.F.R. din Regatul României.

Statul român și cel austro-ungar semnaseră încă din 1891 o convenție privind joncțiunea rețelei feroviare din Transilvania și a celei din România, la Turnu Roșu, atunci un punct vamal, însă construcția liniei ferate din defileu, care avea să scurteze drumul dinspre Sibiu spre București, a întâmpinat mai multe amânări. 

Ruta are o lungime de 40 de kilometri și lega regiunile istorice Transilvania și Țara Românească. Ea a fost proiectată de Mihail Râmniceanu și Gheorghe Panait și a fost inaugurată la 1 august 1901.

Traseul ei trece prin micile localități Turnu Roșu, Racovița, Câineni, Cornet, Robești, Gura Lotrului, Lotru, Călimănești, înșirate pe valea Oltului, într-un relief dificil. Pe traseu au fost construite zece tuneluri și 18 poduri metalice, cel mai spectaculos dintre acestea fiind cel de la Proieni, aflat pe lista monumentelor istorice.

Podul peste Olt de la Proieni are o poveste aparte. A fost proiectat de Mihail Râmniceanu, diplomat al Școlii de Poduri din Paris, iar structura sa a fost realizată în 1899 la atelierele din capitala Franței, constructorul fiind cel care s-a ocupat de transportul și asamblarea podului, lucrare în urma căreia a emis garanția de funcționare și rezistență pentru următorii 100 de ani.

„La vremea respectivă era singurul pod construit în curbă, cu părțile laterale în X sau Y, peste un râu. Se spune că a fost adus pe „bucăți”, de care cu boi, tocmai de la Paris”, preciza prof. dr. Florin Epure.

După 1990, podul a fost dezafectat, iar capetele sale au fost demontate, astfel încât să fie prevenită urcarea pe el. În imediata vecinătate a sa a fost construit un nou pod.

Alături de podul curb de la Proieni, înlocuit din anii ’90 de un pod modern, au mai fost declarate monumente istorice și tunelul de la Cornet, precum și gările Călimănești, Lotru și Cornet.

În prezent, linia ferată din defileu face parte din magistrala 200 Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piatra Olt – Craiova, însă tronsonul este mai puțin circulat de trenuri. Traseul de pe Valea Oltului are însă o valoare turistică și îi aduce pe călători la poalele Munților Făgăraș și Lotrului și în Parcul Național Cozia.