Bulgaria a intrat la 1 ianuarie în zona Euro, iar primele
săptămâni de tranziție demontează multe dintre miturile care circulă și în
România. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică, pentru „Adevărul” , cum s-a
schimbat viața de zi cu zi a vecinilor de la sud de Dunăre odată cu adoptarea monedei
unice europene.
Nikolay Doychinov/AFP via Getty Images
Trecerea la moneda unică europeană este privită adesea cu
teamă de către români, principalul argument fiind „rotunjirea prețurilor” și
inflația ascunsă. Totuși, realitatea de la Sofia, la început de 2026, arată o
imagine diferită: o tranziție tehnică lină, o supraveghere strictă a
comercianților și o populație care a investit masiv înainte de ziua Z.
„Marea curățenie” a banilor cash a avut loc în 2025
Un fenomen interesant observat de Mitev nu este legat de
momentul schimbării propriu-zise, ci de anul premergător. Bulgaria, o economie
unde numerarul a fost rege multă vreme, a trecut printr-un proces accelerat de
„albire” și investire a economiilor.
„Mi se pare că marea pregătire pentru aderare a avut loc
înainte de aderarea însăși. Adică în 2025, mulți dintre banii care erau
deținuți în numerar de bulgari au fost fie puși în bănci, fie investiți în
imobiliare, fie în mașini, fie în aur sau în bursa de valori de la Sofia”,
explică Vladimir Mitev.
Această mișcare a fost dictată de necesitate. Oamenii care
acumulaseră sume mari de cash au realizat că oportunitățile de a-i ține „la
ciorap” se termină odată cu schimbarea monedei.
„Practic, cu timpul, în populație se acumulaseră
cantități relativ mari de cash. Nu erau multe posibilități de a investi sau de
a folosi acești bani. (…) Când a fost necesar să se facă tranziția la o nouă
monedă, banii trebuiau scoși și transformați în altceva. Și asta s-a întâmplat
mai degrabă în 2025”, adaugă jurnalistul.
Mitul exploziei prețurilor: „Cumpăr cam aceleași produse
cu aceleași sume”
Cea mai mare temere a românilor – comercianții vor profita
de confuzie pentru a rotunji prețurile în sus – este tratată cu seriozitate de
autoritățile bulgare. Deși există plângeri, situația nu este nici pe departe
dramatică.
Mitev subliniază că, deși prețurile au crescut ușor, acest
lucru este pus de economiști pe seama creșterii veniturilor și a banilor în
circulație, nu neapărat a trecerii la Euro. În plus, statul a intervenit ferm
prin agenția fiscală (NAB).
„Când veniturile cresc și când banii se acumulează mai mult în sistem, prețurile tind să crească. Au fost plângeri din partea unor oameni că unele prețuri au crescut, dar economiștii au explicat că acest lucru se datorează mai degrabă faptului simplu că banii în circulație sunt mai mulți sau că veniturile sunt mai mari, nu neapărat unui efect al aderării. (…) Se fac verificări în mai multe magazine, comercianții
sunt supuși unei supravegheri și fiecare om se poate plânge. Din ce știu, sunt
peste o mie de rapoarte sau semnalări de la cetățeni. (…) Deci sistemul cumva
funcționează, dar ceea ce se raportează este că nu e vorba de încălcări
flagrante. Probabil există unele probleme, dar nu sunt de importanță
strategică.”, a explicat jurnalistul bulgar.
La nivel personal, experiența cumpărătorului obișnuit
contrazice scenariile apocaliptice.
„Văd că sumele pe care le plătesc la magazin sunt cam
egale cu cele de dinainte și cumpăr cam aceleași produse, deci nu simt o
scumpire semnificativă. Nu simt, în viața mea de zi cu zi, o diferență
semnificativă în prețuri.”, susține Mitev.
Povestea taximetristului
Totuși, tranziția nu este lipsită de mici abuzuri sau
inconveniente, specifice poate spațiului balcanic. Mitev povestește un incident
cu un taximetrist care a refuzat să aplice legea ad litteram din
comoditate.
„Am călătorit cu un taxi și am plătit în leva. Legea spune că, dacă plătești în leva, trebuie să primești rest în Euro (în special dacă comerciantul are Euro disponibil și taximetristul avea). (…) Dar șoferul nu a vrut să-mi dea rest în Euro, ci doar în leva.”, povestește
Mitev.
Explicația este una practică: comercianții mici evită să
acumuleze leva pe care ar trebui ulterior să le care la bancă pentru schimb. „Este
ceva ce legea permite, dar de care se și abuzează, profitând de laxitatea ei”,
admite jurnalistul.
Surpriza pensionarilor
Un aspect neașteptat a fost reacția persoanelor vârstnice.
Deși existau temeri că bătrânii nu se vor adapta la noile bancnote, realitatea
a fost mai blândă, ajutată și de matematica schimbului valutar. Cursul fix la
care s-a făcut conversia a fost de 1,95 leva pentru un Euro, nu 2.
„Sumele pot chiar să pară mai mari, pentru că leva nu
este exact doi leva pentru un Euro, ci 1,95. (…) Știu povești în care oamenii
bătrâni se așteptau ca pensia să fie pur și simplu împărțită în doi, dar nu
primesc exact rezultatul acelei împărțiri. Primesc mai mult decât o simplă
divizie la doi, așa că poate, și aici, paharul este mai degrabă pe jumătate
plin.”, a explicat Vladimir Mitev.