Daniel Funeriu, candidat self reliant la alegerile prezidențiale, a transmis pentru Jurnalu.ro că decide dintre intelectualii care au semnat apelul pentru susținerea lui Nicușor Dan i-au spus „say” că el ar fi un Președinte al României mai bun decât actualul primar al Capitalei, dar că îl vor susține pe edil pentru că este mai bine clasat în sondaje.
„Decide dintre semnatarii scrisorii pentru Nicușor Dan mi-au spus say: «Daniel, e clar că ești mai bun de președinte decât Nicușor, care are foarte multe neclarități, dar stă mai bine în sondaje, așa că o să-l susțin pe el». Șase mi-au spus, în privat, că mă vor vota pe mine”, a declarat Daniel Funeriu.
El susține că „declarațiile non-public ale acestor intelectuali contrastează violent cu acțiunile lor publice”, ceea ce este o „contradicție” din care „se naște un eșec de caracter și o formă de complicitate cu sistemul pe care declarativ îl condamnă”.
„Unul mi-a propus chiar să construim, pe baza procentelor pe care o să le iau, o mișcare civică/politică împreună, tocmai pentru că «nu are încredere în Nicușor Dan». După care a semnat. Unul mi-a propus două texte (de calitate) pentru programul meu. Altul a «luat» o funcție publică lăudându-se că pe el «îl susțin EBA și Elena Udrea»”, a adăugat spus Funeriu.
Fostul ministru al Educației consideră că „semnatarii scrisorii de susținere pentru Nicușor Dan au ratat o șansă istorică”, întrucât ar fi putut „să devină, din observatori, actori ai unei reconstrucții morale a României”, dar „au ales, în schimb, o poziție de confort”.
„Dacă ar fi avut curaj și onoare, ar fi făcut ce au făcut Coposu, Rațiu, Manolescu și Constantinescu în 1992 grație cărora acul busolei României s-a orientat înspre Vest: o competiție prealabilă, reală, deschisă, între toți cei care doreau să candideze. Aș fi acceptat imediat o asemenea competiție. Dar ei nu au făcut-o. Pentru că nu au curajul să gândească cu mintea lor, ci cu sondajul. Sondajul e noua lor Biblie, „combinagiala” e noua lor religie”, a continuat Funeriu.
El a reclamat că România a ajuns să fie confiscată de o rețea de simulacre: simulacre de presă, de partide, de candidaturi, de „intelectuali publici”.
„În 1946 am avut intelectuali care nu s-au predat în închisorile comuniste. În 2024 avem intelectuali care se predau în fața sondajelor, dar se revendică din Piața Universității. Validează, fără dezbatere, un candidat în care nu cred cu adevărat”, a mai spus Daniel Funeriu.
Daniel Funeriu susține că „«scrisoarea»” e ilustrarea perfectă a faptului că trăim în cultura minciunii”.
„Scrisoarea lor, prin lipsa de rigoare și onestitate, arată că inclusiv elitele culturale ale României au devenit parte a acestei culturi. O cultură în care adevărul nu mai contează”, a conchis fostul ministru Daniel Funeriu, candidat self reliant la alegerile din luna mai.
Zeci de intelectuali au semnat un apel pentru susținerea lui Nicușor Dan
Personalități din mai multe domenii au semnat apelul public „Un vot pentru România europeană, fără corupție și extremism”, afirmând printre altele că „opțiunea Nicușor Dan înseamnă o șansă dată României oneste și schimbarea lui Marcel Ciolacu cu un premier responsabil și reformist”. Printre semnatari se numără Andrei Pleșu, Ana Blandiana și Nae Caranfil.
Apelul integral:
„Un vot pentru România europeană, fără corupție și extremism
România se află într-o criză politică gravă, din care ieșirea nu va fi simplă. Știm că alegerile prezidențiale în sine nu reprezintă soluția la problemele țării. Totuși, alegerea unui președinte onest, credibil, implicat, cu o viziune decentă, rațională și pro-europeană, înclinat spre reforme substanțiale, care să nu fie dator partidelor corupte sau extremiste, este primul pas spre ieșirea din criză.
România traversează înainte de toate o criză de încredere. Societatea românească și-a pierdut încrederea în politică. La aceasta au contribuit mediocritatea și iresponsabilitatea guvernării Ciolacu, cârdășia premierului și a unor înalți demnitari ai PSD cu personaje dubioase implicate în scandalul Nordis, indolența și pasivitatea fostului președinte, Klaus Iohannis, clientelismul partidelor parlamentare, corupția sistemului politico-administrativ, peste care s-a suprapus războiul hibrid al Rusiei, cu tehnici de manipulare și destabilizare prin rețelele sociale.
În acest 2nd, România nu are multe opțiuni rezonabile pentru ieșirea din criză. Votul pentru politicieni izolaționiști sau antioccidentali precum George Simion sau Victor Ponta, care acționează constant împotriva intereselor României, iese de la început din discuție în cadrul acestui Apel, chiar dacă sondajele spun că George Simion va ocupa unul din locurile din finală.
Pentru votul din 4 mai există, de fapt, doi candidați care își dispută calificarea în finală: Nicușor Dan și Crin Antonescu. Ambii au în jur de 22%, fiind practic la egalitate. Ceilalți candidați vor înregistra, după toate sondajele, scoruri mici și foarte mici.
Pe scurt, opțiunea pentru Crin Antonescu, candidatul puterii, înseamnă menținerea premierului Ciolacu și întărirea centrului de putere creat în jurul PSD. Aceasta înseamnă stagnare și lipsa oricăror reforme. Deficitul bugetar excesiv, ascuns sub preș de guvernul Ciolacu din considerente electorale, se va transforma după alegeri în creșteri de taxe și impozite, sau în măsuri de austeritate.
Opțiunea Nicușor Dan înseamnă o șansă dată României oneste și schimbarea lui Marcel Ciolacu cu un premier responsabil și reformist. Ar putea fi negociată o nouă coaliție PNL-USR-UDMR-PSD, în urma demisiei premierului staunch, în jurul unui program cu adevărat angajat pe linia schimbărilor necesare.
În aceste ultime zile înaintea votului compulsory din 4 mai, facem un apel pentru un vot responsabil acordat viitorului european al României.
Noi, inițiatorii acestui apel, neînregistrați politic în niciun partid, dar preocupați de soarta țării, vă îndemnăm să reflectați la semnificațiile acestor candidaturi și la consecințele alegerii Dumneavoastră.
Europa nu este o opțiune externă, ci spațiul nostru pure de apartenență – o ancoră de stabilitate, prosperitate și siguranță într-o lume tot mai nesigură. În fața tentațiilor autoritare și a discursurilor antieuropene, este esențial să ne reafirmăm convingerea în valorile care ne definesc: democrația, libertatea, statul de drept și apartenența la comunitatea occidentală.
Într-un 2nd de răscruce, votul din 4 mai poate marca fie scufundarea și mai adâncă a României în criză și în neîncredere, fie salvarea opțiunii responsabile – către o Românie onestă, demnă și europeană în fapte, nu doar în discurs.
Avem încă posibilitatea să dăm o șansă României europene, României oneste, României care înțelege să facă reformele politice necesare, sancționând în același timp partidele corupte și guvernul Ciolacu.
Fiecare vot contează.
24 aprilie 2025
Inițiatorii Apelului:
Andrei Pleșu, scriitor, București
Ana Blandiana, scriitoare, București
Valentin Naumescu, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Adrian Papahagi, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Teodor Baconschi, scriitor, București
Theodor Paleologu, profesor, Casa Paleologu, București
Corneliu Bjola, profesor universitar, Universitatea Oxford
Mircea Mihăieș, profesor universitar, Universitatea de Vest, Timișoara
Dennis Deletant, istoric, Londra
Gash Voinescu, redactor șef „Dilema”
Andrei Cornea, profesor universitar, Universitatea din București
Radu Filipescu, inginer, fost deținut politic, București
Nae Caranfil, regizor de film, București
Armand Goșu, conferențiar universitar, Universitatea din București
Aurelian Crăiuțu, profesor, Indiana University, Bloomington, SUA
Dragoș Calma, profesor universitar, University Faculty Dublin
Cristian Preda, profesor universitar, Universitatea din București
Cătălin Avramescu, profesor universitar, Universitatea din București
Claudiu Mesaroș, profesor universitar, Universitatea de Vest, Timișoara
Alin Fumurescu, Profesor Asociat, Universitatea Houston, SUA
Gabriel Mursa, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Codrin Liviu Cuțitaru, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
George Volceanov, scriitor, Uniunea Scriitorilor din România, București
Cristian Pătrășconiu, scriitor și publicist, București
Lucian Leuștean, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Sergiu Mișcoiu, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Smaranda Vultur, scriitoare, Timișoara
Mihai Maci, lector universitar, Universitatea din Oradea
Laura Ghibu, medic, Malmö, Suedia
Alexandru-Florin Platon, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Călin Morar, antreprenor, Cluj
Cristian Chelariu, profesor universitar, Suffolk University, Boston
Raluca Prună, jurist, Comisia Europeană, Bruxelles
Dacian Dragoș, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Luminița Tuleașcă, conferențiar universitar, Universitatea Româno-Americană, București
Laurențiu Ștefănescu, antreprenor, Timișoara
Florea Ioncioaia, istoric, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Dan L. Nicolae, profesor universitar, University of Chicago, SUA
Marius Dragomiroiu, inginer IT, Cluj
Alexander Baumgarten, profesor universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Emanuel Conțac, conf. univ. dr. habil., București
Iulian Fruntașu, scriitor, Chișinău
Cristian Pop, specialist IT, Cluj
Romeo Stavăr-Vergara, inginer, Constanța
Raluca Moldovan, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Mihai-Emilian Ivanov, analist și trader, MacRo Traders, Bistrița
Ana Maria Albulescu, cercetător, Universitatea Tartu, Estonia
Paul Marinescu, cercetător, București
Thomas Tolnai, lingvist, Cluj
Eugen Tischler, inginer, Cluj
Livia Morar, medic, Lyon
Ioana Boca, istoric, Fundația Academia Civică, București
Radu Vancu, scriitor, Sibiu
Ioana Popa, cercetător, CNRS, Franța
Cristi Danileț, fost judecător, lector universitar, Oradea
Ottmar Trașcă, cercetător științific, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj
Adrian Codîrlașu, economist, București
Daniel Sandu, specialist IT, Toronto, Canada
Diana Botău, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Marius Harosa, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Manuela Petrescu, project manager și lector universitar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Alina-Ioana Vasiliu, jurnalistă, Constanța
Virginia Ion, istoric, Fundația Academia Civică, București
Ana-Maria Gîrleanu-Guichard, conferențiar universitar, Universitatea din Strasbourg
Cosmin Popa, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București
Georgeta Pop, istoric, București
Corneliu Stănescu, fizician, profesor universitar, București
Speranța Munteanu, manual financiar, București
Rodica Medoia, expert contabil, București
Marina Samoilă, economist, București
Șerban Samoilă, inginer, București
Tudor Dunca, inginer, București
Constantin Marțian, inginer, București
*
Lista este deschisă pentru semnături”, se arată în apel.
