În cât timp un pacient care ajunge în Urgențe este văzut de medic și investigat constituie deseori subiect de discuție între pacienți. Medicii atrag atenția că sistemul nu funcționează pe principiul „primul venit, primul servit” și explică și de ce.
Evaluarea pacienților are loc în funcție de codul de urgență stabilit FOTO: arhiva/Shutterstock
Când pacienții se află într-o situație de urgență medicală (sau cel puțin așa consideră) și se adresează personalului de la Urgențe, și-ar dori să fie preluați cu celeritate, să fie consultați, investigați medical și să primească rapid un diagnostic și, eventual, tratament. Nu de fiecare dată se întâmplă conform așteptărilor, iar asta naște nemulțumire și, destul de des, și plângeri, în special în mediul online.
Prioritatea în Urgențe, explică însă medicii, nu funcționează după principiul „primul venit, primul servit”. Sunt reguli clare, sunt coduri care se alocă fiecărui caz în parte, și în funcție de aceste coduri, dar și de numărul pacienților care se prezintă la un moment dat în serviciul de Urgențe, așteptarea se poate prelungi chiar ore bune.
O bună parte dintre pacienții care se prezintă în UPU – iar acest lucru este valabil pentru toate serviciile de acest tip din țară – nu reprezintă cu adevărat o urgență din punct de vedere medical.
Semnificația codurilor în Urgență
„Un om care are o modificare a stării de sănătate în ultimele 24 de ore, sau în ultima săptămână, nu s-a dus la medicul de familie, vine în urgență. Este clar că va fi evaluat, numai că el va trebui să știe că triajul, deci primul contact cu medicul, este acel moment în care se stabilește care este prioritatea lui. Pentru că e clar că fiecare om crede că nevoia lui este prioritară. Numai că din partea cealaltă, adică din partea noastră, a personalului medical, lucrurile stau altfel. Pentru că dacă am servi pacientul nu mai facem față. Resursele niciodată nu or să fie în echilibru cu solicitările. Am rămâne descoperiți atunci când vine pacientul grav și nu ar avea cine să-l preia”, a explicat dr. Cristiana Geormăneanu, medic primar medicină de urgență, din cadrul UPU SMURD – Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Pentru a nu se întâmpla asta, în Triaj fiecare pacient care se prezintă primește un cod. Cazurile de Cod Roșu sunt cele mai grave și impun intervenția imediată, la polul opus fiind cazurile de Cod Alb, care de fapt nu sunt urgențe. Chiar și pentru acești pacienți sistemul în schimb consumă resurse.
„Pacientul cu Roșu, adică cu funcții vitale imediat puse în pericol, nici nu mai stă în triaj. Vine cu ambulanță sau vine cu mașină proprie, este preluat de cadrele medicale și dus imediat în sala unde se intervine imediat pentru salvarea de viață. Culoarea următoare este Galben, o culoare pe care o primește pacientul care este o urgență, dar nu foarte mare așa cum este cea de Cod Roșu. Adică are funcții vitale stabile, dar care se pot deteriora la un moment dat și să-i pună viața în pericol. Și acest pacient trebuie să meargă în aria în care va fi permanent monitorizat din punct de vedere al funcțiilor vitale. Iar ceilalți, cu Verde, cu Albastru, sunt urgențe care pot aștepta zeci de minute sau ore, în funcție și de numărul de pacienți de același tip. Dacă sunt cinci oameni la rând, clar că pacientul va fi văzut repede. Dacă sunt 50, e clar că va aștepta mai mult. Culoarea Albă este pacientul care este non-urgență. Și acela va fi trimis acasă. Dar este clar că asta se întâmplă teoretic, pentru că niciodată noi n-am trimis pacient acasă din Triaj fără să fie văzut, fără să fie investigat, fără să fie consultat”, a explicat dr. Geormăneanu.
Importanța dosarului medical
Ce ar trebui să mai știe pacienții este că pe medici îi ajută foarte mult în diagnosticarea mai rapidă dacă cei care se adresează în UPU se prezintă având asupra loc și dosarul medical. Asta pentru că, deși se vorbește de foarte mulți ani de dosarul electronic, astăzi istoricul medical al pacientului nu este disponibil la un click distanță, așa cum și-ar dori salvatorii de vieți.
„Dacă are dosarul medica, va fi foarte simplu să văd ce boli are, ce medicamente ia, sau ce tratament i s-a recomandat, ce analize a făcut, să zicem, ieri, alaltăieri, și să-mi dau seama mai repede ce s-a dezechilibrat. Pe când dacă vine în Urgență și noi nu știm nimic despre el, este pentru prima dată când eu văd acest pacient, este clar că eu îl voi lua de la cap la coadă. Și omul, nefiind de specialitate, nu știe să-mi spună mare lucru. Sunt și pacienți, de exemplu pacienții cardiaci, cardiovasculari, care au un infarct în antecedente, au conștientizat, realizează ce se întâmplă cu ei și au un dosar cu consulturi făcute, cu analize. Oamenii știu să ne spună foarte bine ce-i cu ei, dar nici nu ne vizitează foarte des, ca să zic așa, pentru că au grijă, merg la controale periodice”, a explicat medicul.
La fel de bine organizate sunt gravidele cu sarcina supravegheată de medicul ginecolog, mai precizează dr. Geormăneanu. „Mai sunt cei boli genetice sau bolile rare, unde pacienții știu de ele, știu ce tratamente au voie să facă, ce n-au voie să facă, și, la fel, au documente medicale”, completează dr. Geormăneanu. Pacienții responsabili își cunosc complicațiile, știu și ce regim să urmeze și își controlează mult mai bine boala.
„Am zis – nu post să cred așa ceva!”
O categorie aparte de pacienți o reprezintă cei care forțează lucrurile, încărcând cheltuielile nejustificat. Medicul expune cazul unui vârstnic preluat din centrul municipiului cu ambulanța și transportat în UPU.
„La Recepție, există doi asistenți care îi evaluează pe pacienți la prima vedere, îi așază pe un scaun unde e un monitor și evaluează funcțiile vitale: frecvența respirației, tensiunea arterială, saturația în oxigen. Vine un pacient cu ambulanța, adus din Piața Mare, adică din centrul orașului. Omul avea și două sacoșe la el. Asistenta spune – doamna, doctor, e preluat din piață. Pacient cu durere în piept. I-am făcut o electrocardiogramă, l-am monitorizat, tensiunea normală. Acesta este aspectul electrocardiogramei. L-am adus la dumneavoastră. Și acum, când am intrat pe ușă, omul zise că nu-l mai doare nimic -. Iar domnul îi spune asistentei de pe ambulanță: . Și ne face semn cu mâna, plecând. Și am zis – nu mă pot să cred așa ceva!”, a redat medicul din situațiile cu care se confruntă personalul din UPU.
O altă categorie o reprezintă consumatorii cronici de diverse substanțe, pentru care oamenii de bine sună la 112, ambulanța îi preia, îi transportă la spital, își revin după administrarea de tratament și adesea pur și simplu fug din UPU. „Am avut o persoană care a venit și de cinci, șase ori în Urgență, cu ambulanța, în stare de inconștiență. Cum deschid ochii, după o perfuzie, două, pleacă fără să semneze. Ne trag și un pachet de înjurături. Pleacă și peste o oră revine. Nu există nicio soluție pentru acești oameni. Sunt oameni, cazuri sociale, care stau cu lunile. Am avut pacient care a stat peste un an de zile în urgență. Venea aparținătorul, îl plimba cu scaunul prin curtea spitalului, spunea că e dreptul lui. (…) Asistența socială nu poate, nu are ce să-i facă, pentru că omul refuză să se ducă pe colo, pe colo. Fratele zice că la el în apartament nu-l ia. Dar venea și ne certa”, a expus dr. Geormăneanu o altă situație.
Pacienții care se prezintă în Urrgențe beneficiază de investigațiile necesare și tratament gratuit, indiferent de categoria din care fac parte – asigurați sau neasigurați. Lucrurile se schimbă din momentul în care se stabilește că starea de sănătate nu mai reprezintă urgență, pentru serviciile medicale de care beneficiază ulterior fiind nevoie fie să achite nota de plată, dacă nu sunt pacienți asigurați, fie cheltuielile sunt decontate de către CJAS, dacă sunt cuprinse în pachetul de servicii de care beneficiază asigurații din sistemul de stat.
