Mehmed „Meho” Kodro e un fost fotbalist bosniac cu puternice legături cu România. A jucat la Barcelona alături de Gică Hagi și Gică Popescu, iar la Alaves l-a avut coechipier pe Cosmin Contra. Iar înainte de Bosnia – România a dialogat cu Gazeta Sporturilor, atât despre meci, cât și despre foștii săi colegi.
- Bosnia – România, penultimul meci din preliminariile CM 2026, se joacă sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 21:45.
- Duelul de la Zenica va fi liveTEXT pe GSP.ro, cu informații în timp real de la reporterii Gazetei Sporturilor prezenți la stadion, și în direct pe Prima TV
În vara lui 1995, la un an după ce Barcelona îl aducea pe Gică Hagi, la formația catalană ajungeau, în același timp, Gică Popescu și Meho Kodro. Fostul atacant venea de la Real Sociedad și pleca după un sezon în care a bifat 44 de meciuri și 15 goluri. Însă în sezonul petrecut pe Camp Nou a legat o frumoasă prietenie cu Hagi și Popescu, despre care acum vorbește la superlativ. Ulterior, în 1999, ajungea la Deportivo Alaves, acolo unde a jucat alături de Cosmin Contra, care l-a impresionat imediat.
Kodro, amintiri cu Hagi și Popescu la Barcelona: „Când am văzut cum executa lovituri libere, am zis că nu mai îndrăznesc să iau mingea”
– Bună ziua, domnule Kodro! Mulțumim pentru interviu! Ce faceți? Cu ce vă ocupați zilele acestea?
– Îmi petrec timpul între Spania și Bosnia. În Bosnia, îmi ajut echipa la care am crescut, Velez Mostar. Îi ajut pe cei din conducere un pic, încerc să contribui la creșterea echipei. Când stau în Spania, la San Sebastian, viața e mai liniștită. În Bosnia e mai puțin liniștită.
– Cum e fotbalul în Bosnia?
– Crește, crește. Campionatul e mai bine organizat. În acest sezon sunt mai puține echipe decât anul trecut și asta a ajutat la creșterea nivelului. Înainte erau 12 echipe, acum sunt 10. E mai multă calitate și mai multă competitivitate. Fotbalul nu e la un nivel foarte înalt, dar crește. Sper ca în viitor să fim mai bine pregătiți și să putem face față în duelurile cu echipe din alte campionate. Azi, orice echipă care e cât de cât organizată, poate fi competitivă. Noi, în Balcani, am avut mereu talent. Lipsea organizarea. Și la asta se lucrează acum.
– Cum a fost când v-ați transferat din Iugoslavia în Spania? Cât de mare a fost schimbarea?
– A fost un pas natural. Am plecat acum peste 30 de ani, iar atunci campionatul din Iugoslavia semăna cu cel din Spania. Fotbalul era foarte bun. Iar echipa mea, Velez Mostar, era una dintre cele bune. Iar un transfer în Spania nu era atât de greu de realizat. Acum diferența e mult mai mare. Și e complicat ca un jucător din zona Balcanică să meargă direct într-un campionat precum cel al Spaniei. Mai ales dintr-o ligă cum e cea din Bosnia. Atunci, pentru mine nu a fost un șoc. Nu am simțit asta. Era o diferență în ceea ce privește limba, dar am trecut rapid peste.
– Apoi, ați ajuns la Barcelona, în 1995. Cu Gică Popescu.
– Da, da. Hagi era deja acolo, venise cu un an înainte. Eu am venit în aceeași vară cu Gică Popescu. Și cu Luis Figo și Robert Prosinecki.
– Cum a fost acel moment? Cum era să jucați la Barcelona sub comanda marelui Johan Cruyff?
– Era ceva foarte mare. Dar atunci se terminase faimosul Dream Team, care a câștigat Cupa Campionilor. Se schimba ciclul. Atunci am venit noi. Barcelona era la cel mai înalt nivel mondial. Erau jucători foarte mari.
– Iar acolo ați fost coleg cu Gică Hagi și Gică Popescu.
– Ca jucători, erau la cel mai înalt nivel. Ambii erau mândri de țara lor. Și au făcut foarte multe pentru fotbalul mondial. Îl știam pe Hagi înainte să fim colegi. Era foarte bun, nu degeaba i se zicea Maradona din Carpați. Avea o viziune incredibilă. Ca oameni, erau foarte de treabă, oameni simpli care te tratau incredibil. A fost foarte plăcut să fiu coleg cu ei. A fost o experiență minunată! Erau foarte plăcuți. A fost un sezon complicat, dar ne-am simțit foarte bine.
– Cum era Hagi pe teren?
– Pe teren, vedea jocul cum puțini o făceau. Și avea un stâng incredibil. Era foarte deschis, foarte vesel. Așa era și jocul lui. Extrem de talentat! Juca cu multă ușurință.
– Și Gică Popescu?
– Era un alt tip de lider. Mai serios. Un fundaș incredibil. Și un om excelent. Mereu încerca să te ajute, să comunice. Jucătorii de la Barcelona sunt de cel mai înalt nivel, altfel nu ajungi acolo.
– Vreo amintire mai deosebită?
– Când eram la Sociedad, eu executam lovituri libere. La Barcelona, la un antrenament, am rămas să mai execut câteva faze fixe. Apoi au urmat Prosinecki și Hagi. Și când i-am văzut cum execută… Trimiteau mingea în locuri unde portarul nu putea ajunge. Când i-am văzut, am renunțat. Am zis că o să fiu spectator în plus. Nu mai îndrăzneam să iau mingea. Era incredibil să vezi cum trimiteau mingea.
– Apoi, mai târziu, l-ați cunoscut pe Cosmin Contra.
– Da, un an la Alaves. A fost o experiență foarte plăcută. El nu era așa cunoscut precum Hagi și Popescu. Dar imediat ce a ajuns, a lăsat o impresie foarte bună. Era un fundaș foarte bun, urca foarte bine în atac. Stătea bine și la capitolul fizic și centra foarte bine. De aceea a ajuns apoi la Atletico Madrid și AC Milan. M-am înțeles foarte bine cu el. Noi, românii și cei din Bosnia semănăm foarte mult. M-am înțeles foarte bine cu românii. Am amintiri foarte frumoase.
Meho Kodro // FOTO: Imago
Meho Kodro prefațează Bosnia – România: „Bosnia nu va risca. Va avea răbdare”
Apoi, Meho Kodro, care a fost selecționerul Bosniei în două mandate, a prefațat meciul dintre Bosnia și România, echipele de pe locurile 2 și 3 în grupa preliminară pentru Campionatul Mondial. Și anticipează un meci în care gazdele vor avea răbdare și vor încerca să speculeze faptul că elevii lui Mircea Lucescu sunt obligați să câștige.
– Cum credeți că va fi meciul dintre Bosnia și România?
– Greu de dat un pronostic. Ambele echipe au șanse la victorie. Poate Bosnia are un plus pentru că joacă acasă. Dar știu și că România e sub presiune pentru a merge din nou la un Mondial. Lucescu face ce poate. Am văzut că România a jucat bine cu Austria și pare că echipa și-a regăsit drumul. România e deja în play-off, dar vrea să termine pe locul 2 pentru că barajul e mai ușor așa. Și va veni la Zenica să câștige. Iar Bosnia are jucători buni, talentați. Poate face un meci bun și poate câștiga. Mai ales că speră să termine chiar și pe primul loc. E o motivație în plus. Ar fi ceva istoric să câștigăm grupa și să mergem direct la Mondial.
– Cum va fi atmosfera la Zenica?
– E un teren mic, iar naționala Bosniei e obișnuită să joace acolo. Fanii încurajează echipa mult și ajută jucătorii. E un stadion mic.
– La cine trebuie românii să fie atenți?
– Păi, vedeta e Dzeko, în ciuda vârstei. E un jucător de mare calitate. Dar mai sunt jucători precum Tabakovic, Alajbegovic și Tahirovic. Nu știu cum și dacă vor juca, dar au valoare. Iar în defensivă sunt Dedic și Muharemovic. Punctul forte va fi echipa. Și motivația de a câștiga.
– Să ne așteptăm ca Bosnia să aibă inițiativa de la început? Să atace?
– Nu știu. Eu nu aș risca. Nu cred că Bosnia va risca, mai degrabă România trebuie să facă asta. Egalul o ajută pe Bosnia. Și de aceea cred că va avea răbdare. Va încerca să câștige, dar va fi prudentă. Nu e obligată să câștige. Având în vedere circumstanțele, locul 2 nu ar fi rău pentru Bosnia. O înfrângere te poate îndepărta de locul 3, iar asta ar fi o problemă. Dar nu sunt eu selecționerul, ca să decid. Vom vedea ce va fi.
