Ioan Clămparu, unul
dintre cei mai cunoscuți interlopi români, aflat în detenție la Aiud, a depus o
plângere penală pentru vătămare şi cere 200.000 de lei daune morale unui medic
militar din Cluj.
Ioan Clămparu vrea daune de 200.000 de lei. FOTO: arhivă
Ioan Clămparu, unul
dintre cei mai cunoscuți lideri interlopi din Europa, aflat după gratii la
Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, solicită despăgubiri morale de 200.000
de lei de la un medic militar din Cluj-Napoca, acuzându-l pe acesta că i-ar fi
pus viața în pericol prin întreruperea unui tratament pentru o boală gravă de
ficat.
În paralel, Ioan Clămparu a depus și o plângere penală împotriva medicului, iar cazul se află
acum pe masa Tribunalului Cluj, cu termen de judecată stabilit pentru 30
octombrie 2025, potrivit clujust.
Ce acuză interlopul
În documentele
depuse la instanță, Ioan Clămparu, care este condamnat la 25 de ani de
închisoare, solicită daune morale în valoare de 200.000 de lei şi susține că
decizia medicului de a-i întrerupe terapia a fost un abuz şi a dus la
„înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”.
În plus, acesta a
formulat și o plângere penală împotriva medicului de la Spitalul Militar de
Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca. Deși ancheta fusese inițial
clasată, un judecător a decis că procurorii trebuie să reia cercetările și să
audieze toate persoanele implicate.
Deşi Ioan Clămparu
a fost diagnosticat cu o afecțiune gravă de ficat și a urmat un tratament în
penitenciar, la un moment dat, medicul i-a întrerupt terapia, invocând riscul
ridicat de „a dezvolta o formă severă de COVID” și lipsa de toleranță a
organismului la medicamentul respectiv.
„După 4 săptămâni
în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul
neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care
le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția. Întreruperea
prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au
făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi
chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, a reclamat interlopul.
Totodată, Ioan Clămparu
susţine că medicul nu și-ar fi respectat obligația de a-l informa în legătură
cu motivele deciziei și cu consecințele opririi tratamentului.
Ce spune medicul
În apărarea sa,
medicul Ioana C. a explicat că oprirea tratamentului a fost justificată medical
și confirmată de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Cluj.
„S-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost
întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă
de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol.
(…) Este recunoscut ştiinţific că progresiunea afecțiunii este întâlnită la
10-15% dintre pacienți la doi ani și la 70-80% dintre pacienți la 5-10 ani de
la stabilirea diagnosticului, fapt evidențiat și în decizia Colegiului
Medicilor”, arată cadrul
medical.
Doctorița mai
susține că în foaia de observație există semnătura lui Ioan Clămparu, prin care
și-ar fi dat consimțământul informat pentru posibilitatea de întrerupere a
tratamentului.
Ancheta penală,
redeschisă
În paralel cu
procesul civil, Clămparu a reclamat medicul și pentru infracțiunea de vătămare
corporală. Deși dosarul fusese clasat de procuror, Judecătoria Cluj-Napoca a
dispus reluarea cercetărilor.
„Pentru stabilirea corectă a încadrării juridice, organul
de cercetare penală trebuia să administreze o minimă probațiune și avea
obligația de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea
stabilirii unei situații de fapt legale și temeinice”, a stabilit instanța.
Judecătorul a
constatat că procurorul audiase doar deținutul, fără a administra alte probe,
astfel că s-a decis audierea medicului și analiza documentelor medicale.
Cine este Ioan Clămparu,
poreclit „Cap de porc”
Ion Clămparu, poreclit
„Cap de porc”, și-a început cariera
criminală în 1988, când a ucis în bătaie un bărbat întâlnit întâmplător în
Botoșani, fapt pentru care a stat 10 ani în închisoare. Aici i-a cunoscut pe
mulţi dintre cei care, între 2001 şi 2004, i-au devenit „parteneri” de afaceri,
organizând o reţea de proxenetism care a traficat sute de femei în Spania și
Republica Moldova. Tinerelor li se promiteau joburi ca dansatoare sau
chelnerițe, dar, odată ajunse la Madrid, erau obligate să se prostitueze în
parcul Casa de Campo.
Rețeaua funcționa
după regulile Camorrei italiene, astfel că femeile care refuzau să se supună
erau bătute și amenințate cu moartea, inclusiv prin represalii asupra
familiilor din România.
În 2004, atunci
când reţeaua sa de proxenetism a fost destructurată, a reuşit să fugă, fiind
judecat în lipsă în România şi condamnat la 13 ani de închisoare. În 2011, el s-a
predat autorităților spaniole, primind 30 de ani de închisoare. În Italia, a
fost condamnat, de asemenea, la alți 18 ani, pentru trafic de droguri, fiind în
cele din urmă extrădat în ţară, unde trebuie să execute 25 de ani închisoare, prin contopirea tuturor acestor pedepse.
În penitenciar, Ioan Clămparu s-a înscris la școală pentru a urma cursurile liceale și, la un moment
dat, a dat în judecată conducerea închisorii după ce i s-a refuzat înscrierea
în clasa a XI-a.
El a urmat
cursurile organizate în colaborare cu Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud,
declarând că scopul său era ca, după eliberare, să gestioneze terenul agricol
pe care îl deține.
În 2022, a
contribuit, alături de alți deținuți, la un volum colectiv de poezie, proză
scurtă, eseuri, grafică și fotografie realizate în Penitenciarul Aiud, dedicat
poetului Mihai Eminescu.
