Mersul pe munte este sănătate curată, dar pentru mulți români pare o misiune imposibilă în sezonul rece. Cei mai mulți se tem de avanlanșe și că nu au pregătirea fizică necesară. Există însă trasee montane ușoare și pe timp de iarnă, pe care vi le prezentam în cele ce urmează.
Peisaj cu Piatra Craiului FOTO Parcul Național Piatra Craiului
Este dovedit științific faptul că plimbările la munte, indiferent de sezon, sunt un adevărat vaccin cu sănătate pentru organismul uman. Mulți români spun însă pas plimbărilor pe munte iarna fiindcă nu se simt pregătiți. Consideră că traseele pot fi parcurse numai de oameni cu experiență și condiție fizică de invidiat și, în consecință, se rezumă doar la admirarea fotografiilor cu peisaje montane superbe postate pe rețelele sociale. Vestea bună este că în România există trasee montane de iarnă pentru oricine, chiar și pentru familiile cu copii sau pentru cei neexperimentați. Cu echipament adecvat, drumeții de ocazie se pot bucura de peisaje superbe și de aerul binefăcător al munților fără prea mult efort.
Paradisul hibernal din Piatra Craiului
Unul dintre cele mai frumoase peisaje de iarnă poate fi admirat de pe Munții Piatra Craiului. Aici există un traseu ușor spre mediu care poate fi parcurs și de amatori, cu precauție. Este vorba despre traseul Fântâna lui Botorog-Cabana Curmătura. Pe scurt, o drumeție de poveste care durează patru-cinci ore dus-întors, în funcție de condiția fizică. Pe lângă „aromaterapia” pe care o puteți face parcurgând cărările pădurilor de conifere, vă puteți bucura de o vedere panoramică de poveste de sus, de la Cabana Curmătura.
Pentru cine stă în București sau în zona capitalei, este cea mai bună variantă. Dacă plecarea se face dimineața devreme, poate fi o excursie de o zi. Dacă simțiți că nu vreți să forțați și preferați siguranța, atunci o noapte de cazare la numeroasele pensiuni de la poalele Muniților Piatra Craiului este suficientă. Pentru a intra pe traseu trebuie să ajungeți, în primul rând, în localitatea Zărnești, județul Brașov. Mijloacele de transport sunt diverse, deși de preferat este să folosiți mașina personală sau trenul, tocmai pentru a ajunge pe lumină înapoi de pe traseu. Odată ajunși în Zărnești, trebuie să căutați un loc foarte cunoscut pentru amatorii de trasee montane pe Piatra Craiului, Fântâna lui Botorog. Este o cișmea din care izvorăște apă proaspătă de izvor. Acolo veți găsi și indicatoare de traseu.
Cabana Curmătura FOTO Parcul Național Piatra Craiului
Îl urmați pe cei către Cabana Curmătura. Traseul este marcat cu o bandă galbenă. În maximum trei ore ar trebuie să fiți la Cabana Curmătura. Drumul este deosebit de pitoresc, prin pădurile de conifere, pe cărări bătătorite care vă plimbă efectiv prin mijlocul naturii. Destinația finală este Cabana Curmătura, situată la o altitudine de 1470 metri, pe partea estică a Munților Piatra Craiului. Odată ajunși la cabană puteți admira peisajul și chiar servi o masă caldă. După ce vă trageți sufletul, trebuie să porniți din nou la drum pentru a nu vă prinde noaptea pe traseu. Blogerii de călătorii montane de la greuladeal.ro propun un traseu de întoarcere prin Prăpăstiile Zărneștilor, marcat cu bandă albastră, o zonă deosebit de pitorească, cu o coborâre ușoară prin pădure. Mersul la vale imprimă un ritm mai alert, așa că în două ore ar trebuie să fiți la Fântâna lui Botorog. De aici vă suiți în mașină și mergeți fie la o masă de recuperare în Zărnești, fie la cazare, sau, de ce nu, direct acasă.
O vizită spectaculoasă la cel mai mare ghețar subteran
Un alt traseu foarte frumos de iarnă, pentru familii sau neexperimentați este cel către Peștera Scărișoara din Munții Apuseni. Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. Numele său provine de la comuna din care făcea parte până la reorganizarea administrativă a României. Peștera și tot ecosistemul său sunt considerate monumente ale naturii, fiind rezervație speologică din anul 1938. A fost cercetată inclusiv de renumitul Gheorghe Racoviță. În interiorul peșterii care coboară la aproape 50 de metri adâncime, în pământ, se află faimosul ghețar cu un volum de 80.000 de metri cubi, având o vechime de peste 4000 de ani.
Pe cărările Apusenilor FOTO Magic Romania
Până la peșteră însă, drumul în sine, prin pădurile Apusenilor, reprezintă un spectacol care nu trebuie niciodată ratat. Haideți să vedem cum se ajunge acolo. În primul rând, trebuie să vă îndreptați către Alba Iulia, cu mașina personală, autobuzul sau trenul. Din Alba Iulia mergeți către comuna Gârda de Sus, județul Alba. De acolo aveți două variante. Dacă ați preferat varianta de excursionist old-school, adică ați venit cu trenul sau autobuzul, trebuie să urmați traseul din Gârda de Sus, pe o potetcă turistică marcată cu o cruce roșie. Traseul trece și prin cătunul Mununa și se întinde pe 10 kilometri. Iarna poate fi destul de solicitant pentru cei fără experiențǎ, dar este splendid.
Dacă mergeți cu mașina personală, lucrurile sunt mult mai simple pentru ca faceți doar o plimbare binefăcătoare prin pădure fără un efort excepțional. Pe scurt, din Gârda de Jos trebuie să ajungeți în satul Ghețari. Acolo sunt și pensiuni, dacă vreți să fiți mai aproape. Din satul Ghețari se urmează traseul marcat către Scărișoara. Intrarea în Peștera de la Scărișoara se face printr-o „gură” uriașă în pământ, cu un diametru de 60 de metri. Coborâți pe scări la o adâncime de 48 de metri pentru a vedea minunea din adâncuri. Atenție, intrarea în peșteră se plătește.
La Dochia, în împărăția zăpezii
Un alt traseu abordabil și pe timp de iarnă și cu satisfacții deosebite este cel de pe Masivul Ceahlău, care duce la Cabana Dochia. O aventură accesibilă chiar și pe timp de iarnă, prin pădure, către țancurile de stâncă ale Ceahlăului. Cel mai circulat traseu este Durău-Fântânele-Panaghia-Dochia.
„ Este probabil cel mai circulat, atât vara cât și iarna. Traseul pleacă din Stațiunea Durău și urcă asiduu până la Cabana Dochia. Dacă panta este una dintre principalele obstacole ce îți stau în cale, iarna un alt motiv de îngrijorare este gheața. Asa că, niște snowline-uri sau colțari clasici ți-ar prinde bine. În rest, totul ține de pregătirea ta în cât timp îl urci. El are undeva la trei ore, dar cum zicem, poate să difere de la caz la caz. Pe traseu vei întâlni Cabana Fântănele, Cușma Dorobanțului sau Panaghia”, precizează Florin de la „Explore&Gis”. Un alt traseu pe Ceahlău este cel care pleacă de la Izvorul Muntelui, urmează către Lutul Roșu și apoi către Dochia. Este asemănător cu primul și pe alocuri pot fi porțiuni de gheață iarnă. „Folosirea colțarilor nu trebuie să fie o rușine. Decât să te chinui, mai bine, acolo unde pui piciorul să rămână neclintit. Vei urca chiar mai repede ca vara”, precizează specialiștii de la „Explore&Gis”. Pe acest traseu pot fi vizitate obiective importante, cum ar fi Călugării. La Cabana Dochia, vă puteți caza și lua o masă caldă. În general, traseul durează trei ore.
Ceahlău FOTO Lică Tăzlăoanu
Punctul de plecare este fie Durăul, fie cabana Izvorul Muntelui. La aceasta din urmă se ajunge din intersectia cu DN 15 (Piatra Neamt – Bicaz – Poiana Largului – Toplita) după 8 km parcurși pe drumul judetean DJ 155F. De la Cabana Dochia este varianta de a urca la Vârful Toaca situat la 1904 metri înălțime. De la Cabana Dochia și până la Toaca se ajunge în aproximativ o oră, dacă vremea este bună.
Atenție la vreme și echipament, plimbarea pe munte nu este o joacă
Pe lângă traseele menționate mai există și alte variante interesante pe timp de iarnă. De exemplu, la Cheile Zănoagei în Masivul Bucegi, pe Valea Ialomiței, în zona localității Moroeni. Este parte a Rezervației Naturală Zănoaga iar traseul cel mai bun este Cheile Zănoagei-Lacul Scropoasa și Cascada Șapte Izvoare. Un spectacol greu de redat în cuvinte. În plus, drumeția poate fi perfectă pentru o familie care caută o excursie ușoară dar spectaculoasă de iarnă. În zona Câmpulung Moldovenescu mai este zona Moara Dracilor, facil de parcurs și iarna și totodată spectaculos. Cu toate acestea, specialiștii și oamenii experimentați ai muntelui spun că pe oricare dintre traseele menționate, chiar și cele considerate facile, mai ales pe timp de iarnă , este nevoie de echipament adecvat. Adică haine călduroase și impermeabile, dar lejere, care să nu obstrucționeze mișcările. Totodată, încălțămintea trebuie să fie potrivită de călătoriile pe munte, solidă și impermeabilă. Nu trebuie uitate „gheruțele”, dispozitive care ne ajută să înaintăm pe teren înghețat, și nici bețele de trekking.
„Preferabil să porți textile ușoare pe mai multe straturi decât, să zicem, un tricou din bumbac și un palton gros. Mai ales dacă vrei să pleci într-o drumeție pe munte iarna. Extremitățile trebuie foarte bine izolate. Și mai ales capul, acesta pierde 20% din căldura trupului, dar și mâinile și picioarele. De asemenea, foarte importantă este hidratarea”, precizează Vali Catargiu, un montaniard cu experiență în drumețiile montane în toate anotimpurile. În plus, nu trebuie să ne forțăm mai mult decât este cazul. Adică nu trebuie ca rușinea să ne facă să înaintăm atunci când nu mai putem și să complicăm dramatic întreaga drumeție.
„În general, evitați să vă aventurați. Dacă ați simțit că într-o oră ați făcut jumătate de kilometru, nu este o idee bună să continui. Este foarte important să fim atenți la degerături. Prima dată cedează articulațiile”, adaugă Vali Catargiu. Toate traseele montane, chiar și cele ușoare, se fac doar pe vreme bună, nu pe viscol sau ninsoare abundentă, când există riscul de rătăcire, degerături, șoc hipotermic, cădere de la înălțime și multe altele. Înainte de a pleca pe traseu consultați progona meteo și întrebați eventual salvamontul.
