Orașul francez Caen a pus capăt definitiv unui experiment de transport public extrem de costisitor, renunțând la tramvaiele hibride pe anvelope cu 15 ani înainte de expirarea contractului oficial. Decizia a fost impusă de problemele tehnice repetate, deraierile frecvente și costurile uriașe de întreținere care au transformat promisiunea unei tehnologii ieftine și revoluționare într-o factură de peste 200 de milioane de euro suportată direct de contribuabilii din Normandia.
Garanția sa contractuală se întindea până în 2032, dar sistemul s-a prăbușit cu mult înainte, sub povara propriilor defecte. Contribuabilii normanzi au plătit peste 200 de milioane de euro pentru o tehnologie care trebuia să reziste trei decenii și care a sfârșit demonstrată în lipsă de fiabilitate.
Povestea TVR-ului Caen a rămas, până azi, un monument al eșecului tehnologic în transportul public francez. Totul a început în 1991, când autoritățile au ales un vehicul hibrid revoluționar, conceput de Bombardier.
Reserved Lane Transport era un tramvai pe cauciucuri, ghidat de o șină centrală, promițând costuri mult mai mici decât un tramvai clasic pe șine de oțel: între 50 și 70 de milioane de franci pe kilometru, față de 120 până la 140 de milioane.
Pe 27 noiembrie 1991, proiectul a fost votat în unanimitate. Dar cetățenii nu l-au îmbrățișat niciodată cu adevărat. Alegerile municipale din 1995 au adus un primar socialist care a promis un referendum. Când acesta a avut loc, majoritatea alegătorilor au spus „nu” TVR-ului.
Aleșii au ignorat votul popular și au continuat.
O istorie marcată de explozii de anvelope, deraieri și defecțiuni zilnice
Pe 18 noiembrie 2002, tramvaiul pe anvelope a fost inaugurat cu fast, la un cost anunțat de 215 milioane de euro. Trebuia să funcționeze fără probleme majore până în 2032. Problemele au venit imediat.
În 2003, în două rânduri, cauciucurile au explodat în plin trafic, aruncând bucăți de caroserie la zeci de metri distanță. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Un deceniu mai târziu, în 2013, un motor întreg a căzut pe pistă.
Între timp, deraierile deveniseră atât de frecvente încât nici măcar nu mai surprindeau pe nimeni. Atât la Caen, cât și la Nancy, singurul alt oraș francez care adoptase aceeași tehnologie, sistemul deraia regulat.
Dar ceea ce a uzat cu adevărat răbdarea utilizatorilor a fost acumularea de avarii zilnice. Un oficial al sindicatului de transport a estimat la acea vreme „100 de avarii roșii pe lună” – întreruperi de trafic de peste trei minute sau întoarceri forțate la depou.
Nemulțumirea a crescut treptat, iar liderii locali au făcut o constatare amară: „În Caen, utilizatorii preferă autobuzul, este unic în Franța”, declara președintele Viacités. O singură propoziție care spune totul despre eșecul unui sistem menit să întruchipeze modernitatea urbană.
Nota de plată a abandonului și trecerea la tramvaiul clasic pe șine
Decizia de a pune capăt experimentului a venit în septembrie 2011, la doar nouă ani de la inaugurare. Viacités a planificat înlocuirea cu un mod de transport mai fiabil, iar pe 14 decembrie 2011 a fost ales oficial tramvaiul de fier.
Primarul de atunci a încercat să amâne tranziția până în 2022, pentru a netezi bugetul, dar a renunțat în fața unei realități financiare implacabile: întreținerea anuală a TVR-ului costa 40 de milioane de euro – aproape cât aducea sistemul în exploatare.
Menținerea unui sistem defect costa la fel de mut ca și operarea lui. Rezilierea contractului semnat în 2002 pe 30 de ani cu STVR a costat comunitatea urbană 17,3 milioane de euro. La care s-au adăugat 12,3 milioane de euro pentru plata ultimei rate de credit bancar, scrie curiozitate.ro.
O altă sursă menționează 17 milioane de euro în despăgubiri de reziliere către Colas și Bombardier. Două cifre care spun același lucru: nota de plată, dureroasă, înainte de a fi pusă prima șină a noului tramvai. Pentru a reconstrui rețeaua, nu a fost suficient să înlocuiești vehiculele.
A trebuit refăcută complet platforma, adaptate stațiile, revizuită semnalizarea. Costul total al înlocuirii: 245 de milioane de euro, din care 24 de milioane ajutor de stat, 30 de milioane de la regiune și UE, 45 de milioane de la departament.
Adăugând lucrările și compensațiile, factura depășește 260 de milioane de euro. Un proiect care costase deja 215 milioane cu cincisprezece ani în urmă. Noul tramvai feroviar, construit de Alstom, a fost inaugurat pe 27 iulie 2019, după 19 luni de construcție intensivă.
Canibalizarea pieselor: Nancy a urmat aceeași traiectorie de eșec
Caen nu a fost singurul care a plătit prețul acestui pariu eșuat. Nancy, care a optat pentru același TVR Bombardier, l-a pus în funcțiune în 2000 și l-a abandonat la 12 martie 2023, după o traiectorie aproape identică.
În ultimii ani, Caen a cumpărat chiar tramvaiul pe anvelope de la Nancy, nu pentru a-l folosi, ci pentru a-i canibaliza piesele de schimb.
Două orașe, același furnizor, același verdict: promisiunea unui tramvai mai ieftin decât calea ferată s-a dovedit, în final, cea mai scumpă iluzie din transportul public urban.
