Europa își modifică în mod discret strategia privind Ucraina pentru a se mula pe tonul diferit al SUA, de la promisiunea unui sprijin neclintit la un efort de a aduce Kievul la masa negocierilor dintr-o poziție de forță, se arată într-o analiză Politico.
Un plan de pace ar putea căpăta contur la Conferința de la Munchen FOTO SHUTTERSTOCK
Această nouă strategie va reieși cu mai multă claritate săptămâna aceasta la Conferința de Securitate de la München, una dintre cele mai importante reuniuni a liderilor apărării.
Este o îndepărtare dramatică de la epoca Biden, când reuniunea obișnuia să fie o reiterare a angajamentului SUA și a aliaților săi privind sprijinul față de Ucraina „atâta timp cât este nevoie”, în cuvintele fostului președinte american. Și în vreme ce Europa insistă că va oferi în continuare acest sprijin, la trei ani de la invazia rusă, conversațiile din acest weekend sunt așteptate să dea un semnal privind direcția viitoare a țării aflate în război.
„Cum se poziționează [europenii]… la masă mai degrabă decât în meniu – despre asta este toată dezbaterea”, apreciază Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO.
Liderii europeni, ca un semn că se adaptează la dorința președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului, etalează acreditări de tip hard power pentru a arăta că au de gând să joace un rol principal în negocierile de pace.
În acest sens, președintele francez Emmanuel Macron spunea în ianuarie ambasadorilor săi: „Dacă decidem să fim slabi și defetiști, există puține șanse să fim respectați de Statele Unite ale Americii ale președintelui Trump”.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer, la câteva zile după ce Trump a preluat mandatul, a semnalat că este deschis să trimită forțe britanice de menținere a păcii Ucraina în eventualitatea unui acord de încetare a focului. Alți aliați europeni asigură, de asemenea, că sunt deschiși față de un astfel de plan.
Promisiunea din campanie a lui Trump de a pune capăt războiului într-o zi, urmată de promisiunea administrației sale de realiza asta în primele 100 de zile de mandat, stabilește mize mari pentru conferință. Este prevăzut ca vicepreședintele JD Vance să se întâlnească acolo cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit a două persoane familiarizate cu planificarea.
Dar în trecut fostul senator de Ohio s-a arătat sceptic cu privire la sprijinul SUA pentru Kiev și nu s-a alăturat unei reuniuni a delegației bipartizane a Senatului care s-a întâlnit cu Zelenski, anul trecut. În schimb, a folosit ultima zi a conferinței pentru a sublinia faptul că SUA trebuie să se axeze asupra regiunii Indo-Pacificului.
„Nu putem sprijini Ucraina și Orientul Mijlociu, concomitent cu situațiile neprevăzute din Asia de Est”, declara Vance la conferința din februarie 2024. „Pur și simplu nu are noimă”.
„Vom prelua, pentru moment, conducerea dacă americanii nu o fac”, a spus un oficial militar european, care a solicitat anonimatul pentru a discuta despre deliberări private.
De altfel, Marea Britanie a preluat deja temporar șefia Grupului de Contract pentru Apărarea Ucrainei, pe care fostul secretar american al Apărării Lloyd Austin l-a creat pentru a coordona modalitatea în care zeci de națiuni oferă ajutor militar Ucrainei. În plus, NATO a inițiat o misiune de securitate și instruire menită să asigure sprijinul alianței pentru armata ucraineană, ca o protecție împotriva posibilei reduceri a ajutorului din partea SUA.
Un plan de pace elaborat împreună cu Ucraina
Schimbarea de retorică a aliaților NATO este însoțită de un avertisment important: ei continuă să insiste că Kievul ar trebui să fie cel care decide când vrea să negocieze.
„Întotdeauna a fost important ca Ucraina să ia decizia, pentru că este țara lor”, a comentat Bill Blair, ministrul canadian al apărării. „Căutăm o modalitate de a avea o încetare a focului, de a restabili pacea și securitatea, dar cu aranjamente de securitate pe termen mai lung pentru Ucraina.”
SUA și ucrainenii au discutat despre garanții de securitate pe termen lung premergător conferinței de la Munchen, potrivit unei persoane familiarizate cu negocierile. Acestea includ arme și capacități de informații precum sateliții, pe care europenii nu le pot furniza. Trump a vorbit de asemenea despre un acord de a tranzacționa resursele minerale valoroase ale Ucrainei pentru ajutorul american.
Liniile frontului au rămas în mare parte statice de mai bine de un an. Ucraina deține teritoriu în regiunea Kursk a Rusiei de aproape șase luni. Însă Rusia a recuperat treptat din teritoriu, iar Kremlinul se pregătește să primească o nouă tranșă de trupe nord-coreene pentru a-și reînnoi capacitățile de contratac după pierderi însemnate. Phenianul a convenit anul trecut cu Moscova să trimită mii de forțe în zona de conflict pentru a sprijini armata rusă.
În perioada următoare, echipa Trump va trebui să-i convingă pe sceptici că poate elabora un acord de pace astfel încât să împiedice armata lui Putin să se odihnească și să se pregătească pentru o nouă invazie.
Putin dorește o cale de ieșire, apreciază HR McMaster, fost consilier pentru securitate națională al lui Trump. „În acest moment, pentru că se află într-o poziție de profundă slăbiciune, nu ar trebui să-l ajutăm”.
Pe de altă parte, Zelenski estimează la 200.000 numărul necesar de forțe de menținere a păcii pentru a patrula o eventuală zonă demilitarizată după un acord de pace. Totodată, unii oficiali speră la noi angajamente de ajutor, inclusiv îmbunătățirea apărării antiaeriene.
„În lipsa livrărilor de arme din SUA, cred că vom avea probleme uriașe pe câmpul de luptă”, spune Egor Cerniev, un deputat ucrainean din partidul lui Zelenski, Slujitorul Poporului.
Așteptările Ucrainei privind Conferința de la Munchen
Oficialii ucraineni s-au abținut să vorbească înainte de conferință, dar au petrecut multe ore discutând cu oficiali americani și europeni. Andri Yermak, șeful biroului prezidențial, a vorbit atât cu consilierul pentru securitate națională Michael Waltz, cât și cu Keith Kellogg, trimisul lui Trump pentru Rusia și Ucraina, potrivit lui Heorhii Tihi, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe ucrainean.
Totuși, oficialii de la Kiev nu se așteaptă neapărat la o soluție revoluționară la München cât la o șansă de a expune concepția Ucrainei.
„München nu este important prin prisma potențialei prezentări a unor planuri, ci mai ales ca oportunitate de a transmite poziția Ucrainei cu privire la această problemă la cel mai înalt nivel”, a spus el reporterilor la Kiev.
Moscova s-a arătat, de asemenea, circumspectă. Viceministrul rus de externe Mihail Galuzin a declarat că oficialii așteaptă propuneri concrete din partea administrației Trump.
„Este important ca declarațiile să fie susținute de măsuri practice care să țină cont de interesele legitime ale Rusiei, să demonstreze dorința de a elimina cauzele profunde ale crizei și de a recunoaște noi realități”, a declarat Galuzin reporterilor luni. „Nu am primit încă propuneri specifice de această natură”.
Întâlnirile cu Vance vor fi, de asemenea, prilejuri de a tatona terenul pentru ucraineni, potrivit persoanei familiarizate cu negocierile, în timp ce oficialii încearcă să-și dea seama cine din administrația Trump le poate veni în ajutor.
„Vreau doar să cred că administrația Trump va înțelege pe deplin că dacă Ucraina se va opri, războiul nu se va opri”, a spus Cerniev. „Dacă însă Rusia se va opri, războiul se va încheia.”
