Forța (mai) tăcută de la FCSB » Cum a reușit MM Stoica să blindeze un brand și să seteze noi repere în ultimele 3 decenii de fotbal românesc

Uneori o furtună de orgolii, alteori strategul din umbră, MM este punctul comun, de peste ani, al istoriei FCSB și succeselor care au construit brandul actual, născut din necesitate, într-un moment extrem de dificil.

Oficialul s-a axat în ultima vreme pe partea administrativă a clubului, având în vedere stilul de conducere al lui Gigi Becali, și a intermediat cu succes relația dintre jucători, staff și patron. A devenit mai ponderat în apariții, mai puțin revanșist cu rivalele, iar acum culege roadele unei munci în care pare că joacă un rol-cheie.

MM Stoica, la a 7-a calificare în primăvara europeană cu FCSB

Din 2003 și până în prezent, FCSB a bifat 7 calificări în primăvara europeană, toate cu Mihai Stoica în postura de conducător.

Interesant este că actualul președinte al Consiliului de Administrație de la campioana României are în total 8 astfel de performanțe, el fiind oficialul Unirii Urziceni în 2010, când ialomițenii au terminat nesperat pe 3 grupa de Liga Campionilor, ajungând în primăvara Europa League.

Liverpol le-a administrat atunci 4-1 la general în „16-imile” celei de-a doua competiții europene intercluburi.

Prin urmare, se poate spune că mai mult de jumătate din calificările în primăvară realizate de echipele românești în ultimele două decade sunt semnate de cluburi la care Mihai Stoica activa în acel moment.

Mihai Stoica a reușit 8 calificări în primăvară cu 8 antrenori diferiți pe banca tehnică: Zenga, Protasov, Olăroiu, Ilie Stan, Reghecampf, Dică și Charalambous la FCSB, respectiv Dan Petrescu la Unirea Urziceni.

• Calificări în primăvară după 2003: FCSB – 7 (2005, 2006, 2007, 2012, 2013, 2018, 2025), CFR Cluj – 3 (2013, 2020, 2023), Rapid (2006), Dinamo (2007), Unirea Urziceni (2010), Astra (2017);

Imaginile cu MM (59 de ani) de dinaintea meciului cu PAOK, la lopată pentru a înlătura zăpada, împreună cu fanii, dar și cele de după fluierul final vor rămâne imprimate în istoricul duelului.

• Menținerea comunicării dintre antrenor și patron, organizarea logistică a echipei (cantonamente, deplasări, program de antrenamente), urmărirea de jucători, recomandarea de transferuri, coordonarea relațiilor cu LPF, FRF și UEFA, în ceea ce privește regulamentul și competițiile, sunt principalele atribuții ale lui MM la FCSB.

• Poate fi considerat și al doilea om de comunicare al clubului, oferind declarații și apărând des în presă, însă nu atât de des precum Becali.

• În perioada 2014 – 2016, Mihai Stoica nu a activat, fiind în detenție ca urmare a Dosarului Transferurilor.

Din umbra combinatului, în spotlight-ul roș-albastru

Mihai Stoica și-a început cariera de conducător la Oțelul Galați, în orașul său natal, unde a activat timp de un deceniu, între 1992 și 2002. La început, rolul său nu era unul de prim-plan, însă, treptat, a devenit o figură principală.

A fost numit director de marketing, un domeniu care, la acea vreme, era aproape inexistent în fotbalul românesc, dar asta nu l-a împiedicat să aducă un suflu nou în modul în care Oțelul se promova și își gestiona relațiile cu sponsorii.

Cu timpul, sub aripa lui Marius Stan, implicarea sa a devenit tot mai mare, iar în scurt timp a ajuns director executiv al clubului. De pe această poziție, s-a ocupat de partea administrativă și financiară a echipei, contribuind la stabilitatea clubului.

Sub conducerea lui MM, Oțelul Galați a reușit să se mențină constant în prima ligă și să participe în Cupa UEFA Intertoto. Deși Oțelul nu era o forță a campionatului, Stoica a făcut parte dintr-un proiect bine structurat, lucru care avea să-l pregătească pentru etapele următoare ale carierei sale.

În 2002, devenind tot mai vizibil, a intrat în spectrul lui Gigi Becali, care era în plin proces de modernizare a Stelei. Stilul lui direct l-a impresionat pe patron, astfel că l-a adus la București, oferindu-i poziția de manager general. A fost momentul care a marcat începutul unei cariere pline de trofee, reveniri spectaculoase și controverse.

Perioada de la malul Dunării nu doar că l-a format ca profesionist, dar i-a oferit și prima experiență reală într-un fotbal în care, mai târziu, avea să devină poate cel mai vocal și influent conducător.

Minunea scurtă Unirea Urziceni

După plecarea de la Steaua București în 2007, Mihai Stoica nu a stat departe de fotbal pentru mult timp.

A acceptat o nouă provocare la Unirea Urziceni, un club mic, fără pic de tradiție, dar cu ambiții mari. A fost atras în acest proiect de patronul clubului, Dumitru Bucșaru, un om de afaceri discret, cu „bătaie scurtă” s-a dovedit, dar dornic să transforme Unirea într-o echipă competitivă.

La Urziceni, MM Stoica a ocupat funcția de director general, având mână liberă în organizarea clubului și în politica de transferuri. Una dintre primele sale lovituri a fost aducerea lui Dan Petrescu ca antrenor principal, o decizie care a schimbat complet soarta echipei.

Cu o strategie bine pusă la punct, bazată pe disciplină, organizare defensivă și un scouting eficient, Unirea a început să surprindă Liga 1, devenind o echipă tot mai greu de învins.

Punctul culminant al mandatului său la Urziceni a fost sezonul 2008-2009, când echipa a reușit să câștige titlul de campioană a României, un rezultat considerat de mulți drept cea mai mare surpriză din istoria fotbalului românesc.

După marea performanță, Unirea Urziceni a participat în grupele Ligii Campionilor, iar MM a fost omul din spatele organizării acestui parcurs istoric. Echipa a reușit să obțină 8 puncte într-o grupă cu Sevilla, Stuttgart și Rangers, o performanță care a depășit așteptările tuturor. Totuși, în ciuda succeselor, proiectul Unirii și-a văzut repede sfârșitul din cauza problemelor financiare.

Oficialul a decis să plece în 2010, înainte ca echipa să se prăbușească definitiv.

Eu nu cred că PAOK e slabă, eu cred că am fost noi foarte, foarte buni. Acum 12 ani s-a jucat cu Ajax, am suferit teribil, am dat golurile alea cu șansă, apoi am făcut pasul înapoi, Tătărușanu alerga din poartă în poartă. Noi azi am făcut doi pași înainte. Era 1-0, trebuia să marcheze 2 goluri și noi eram călare pe ei. De la Târnovanu până la Gheorghiță, nu poți reproșa nimic nimănui. Eu vedeam că doar o greșeală individuală să-i bage în joc, le eram superiori în orice zonă a terenului. În vestiar s-a scandat «Ale, ale, Steaua București, ale!», s-au filmat și o să fie peste tot. Stați să auziți varianta oficială «Ale, ale, asta e FCSB!». Eu am cântat cu suporterii «Ale, ale, Steaua București, ale!» pentru că mi-au adus aminte când eram cu Steaua pe vremuri
– Mihai Stoica, la Prima Sport, după meci