Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-ar fi cerut preşedintelui american Donald Trump să furnizeze Kievului rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk.
Solicitarea făcută în timpul unei reuniuni cu uşile închise în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite, a relatat vineri publicaţia The Telegraph, potrivit Kyiv Independent. O informaţie similară a fost publicată vineri de Axios, potrivit Agerpres.
Încă de la începutul războiului, Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului să-i furnizeze arme cu rază lungă de acţiune, dar Statele Unite au refuzat până în prezent să-i livreze astfel de arme.
Zelenski i-ar fi spus lui Trump că acest sistem avansat de armament ar putea contribui la exercitarea de presiuni asupra preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a negocia un acord de pace, potrivit mai multor surse citate de Telegraph. Liderul ucrainean a declarat ulterior că Trump s-a arătat deschis faţă de această solicitare, care, dacă ar fi acceptată, ar oferi Ucrainei capacitatea de a lovi ţinte aflate în interiorul Rusiei, inclusiv Moscova.
„Vom lucra la asta”, a declarat Zelenski pentru publicaţia Axios după întâlnirea lor, într-un interviu separat înregistrat miercuri, în care admisese că a solicitat arme cu rază lungă de acţiune.
Nu este însă clar dacă Ucraina va obţine aceste arme, notează Kyiv Independent.
Tomahawk, cu o rază de acţiune de până la 2.500 de kilometri şi o încărcătură explozivă de 450 de kilograme, ar depăşi semnificativ capacităţile oricărui sistem cu rază lungă de acţiune pe care Ucraina l-a primit de la aliaţii occidentali.
Fostul preşedinte american Joe Biden respinsese o cerere similară din partea lui Zelenski, considerând-o prea riscantă, având în vedere potenţialul rachetei de a evita apărarea antiaeriană rusă şi de a escalada conflictul.
Serhii Kuzan, preşedintele Centrului ucrainean pentru securitate şi cooperare, a declarat că solicitarea Kievului se înscrie în evoluţia continuă a arsenalului său. „Dacă Rusia dispune de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune, atunci Ucraina trebuie să aibă capacităţi similare pentru a lovi ţinte la aceeaşi distanţă”, a afirmat Kuzan.
Cererea vine pe fondul semnelor unei schimbări în abordarea lui Trump faţă de război. După întâlnirea cu Zelenski din 23 septembrie, la New York, Trump a scris pe Truth Social că „Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este în măsură să lupte şi să recâştige întreaga Ucraină în forma sa iniţială”.
Declaraţia a marcat o schimbare radicală faţă de comentariile anterioare ale lui Trump, inclusiv o remarcă din aprilie potrivit căreia „Crimeea va rămâne parte a Rusiei” şi o propunere de pace din august care includea concesii teritoriale către Moscova. Peninsula este ocupată ilegal de Rusia din 2014.
De atunci, Trump a supervizat un nou program finanţat de NATO pentru furnizarea de arme americane Ucrainei, pachetele iniţiale de ajutor incluzând sisteme de apărare antiaeriană Patriot şi sisteme de rachete HIMARS. De asemenea, el le-a spus liderilor europeni că Washingtonul va continua să furnizeze arme aliaţilor NATO pentru a le livra Kievului.
Administraţia Trump a aprobat primul pachet de ajutor militar pentru Ucraina, finanţat de aliaţii NATO în cadrul unui nou acord financiar încheiat pe 16 septembrie. Câteva zile mai târziu, la Kiev a sosit prima livrare de echipament militar în cadrul programului Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), conform media citate.
