Marine Le Pen nu va putea candida la alegerile prezidențiale din 2027. Ea a denunțat sentința ca fiind politică, într-un discurs susținut la un protest în Paris.
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, care nu mai poate candida la alegerile prezidenţiale în 2027 după ce a fost condamnată luni pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European, a denunţat duminică din nou o sentinţă motivată politic, într-un discurs susţinut în faţa simpatizanţilor săi reuniţi la un protest la Paris, relatează agenţiile AFP şi EFE.
„Aceasta nu a fost o decizie a justiţiei, ci o decizie politică”, ce „sfidează nu doar statul de drept, ci şi starea democraţiei”, a clamat Marine Le Pen în faţa manifestanţilor reuniţi în Piaţa Vauban din Paris, în apropierea mausoleului lui Napoleon Bonaparte.
Considerându-se o victimă a unei „vânători de vrăjitoare”, expresie folosită de preşedintele american Donald Trump într-un mesaj de sprijin pe care i l-a adresat, ea a respins totuşi orice „spirit de răzvrătire”, îndemnând astfel la proteste fără violenţă.
În timpul mitingului, la care au luat parte circa 10.000 de persoane, o prezenţă sub aşteptări ce a lăsat liber mult spaţiu în piaţa care era mai încăpătoare, au fost difuzate mesaje video de susţinere pentru Marine Le Pen din partea mai multor politicieni conservatori, printre care premierul ungar Viktor Orban şi vicepremierul italian Matteo Salvini.
Ea a făcut în discurs şi o paralelă cu cazul acestuia din urmă, care este judecat în Italia pentru că a refuzat acostarea unei nave a unui ONG care urma să debarce migranţi ilegali. Marine Le Pen a criticat astfel „brutalitatea” Uniunii Europene, denunţând o tendinţă de eliminare a politicienilor neagreaţi de Bruxelles.
La rândul său, Jordan Bardella, preşedintele partidului pe care-l conduce împreună cu Marine Le Pen, Adunarea Naţională, şi care este considerat înlocuitorul cel mai probabil al ei la viitoarele alegeri prezidenţiale, a descris în intervenţia sa sentinţa împotriva lui Marine Le Pen drept „o zi neagră în istoria Franţei” şi o zi în care „democraţia a fost executată”.
În paralel cu acest miting, la circa cinci kilometri depărtare mai puţin de 5.000 de manifestanţi progresişti, de asemenea sub prezenţa dorită de organizatori, s-au adunat în Piaţa Republicii la o contramanifestaţie pentru apărarea „statului de drept”. O contramanifestaţie a fost organizată şi de formaţiunea „Renaşterea”, partidul liberal al preşedintelui Emmanuel Macron, în suburbia pariziană Saint Denis. „Dacă furi, plăteşti. Mai ales dacă eşti un responsabil politic”, a spus acolo fostul premier Gabriel Attal, care a salutat condamnarea liderei extremei drepte.
Marine Le Pen a fost condamnată luni de un tribunal din Paris la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată şi la o pedeapsă de patru ani de detenţie, dintre care doi cu executare, în care va putea fi monitorizată la domiciliu cu ajutorul unei brăţări electronice.
Condamnarea, care include şi o amendă de 100.000 de euro, a fost pronunţată într-un dosar de deturnare de fonduri ale Parlamentului European, respectiv încadrarea în această instituţie ca asistenţi de europarlamentari a unor persoane care de fapt lucrau pentru partidul Adunarea Naţională. Opt foşti eurodeputaţi ai acestui partid au fost de asemenea condamnaţi în acelaşi dosar.
Marine Le Pen a înaintat recurs, astfel că până la pronunţarea sentinţei definitive pedeapsa penală va fi suspendată, nu însă şi decizia privind ineligibilitatea politică, aşadar ea nu va mai putea candida la alegerile prezidenţiale în anul 2027, cu excepţia cazului în care până atunci va veni o sentinţă definitivă care să nu mai prevadă interdicţia de a ocupa o funcţie publică.
