Ziua de 24 ianuarie, care marchează Unirea Principatelor Române din 1859, a fost prilej pentru oficiali să sublinieze importanța acestui moment istoric și să reamintească rolul unității, respectului pentru lege și al responsabilității în construcția statului român modern.
Sorin Grindeanu a transmis un mesaj de Ziua Unirii Principatelor FOTO: Inquam photos/ Octav Ganea
Președinta Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, a subliniat, sâmbătă, că Unirea Principatelor Române realizată în 1859 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost „începutul construcției statului român modern și expresia maturității unei națiuni”.
Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Unirii, oficialul CCR a amintit că această realizare istorică nu aparține doar trecutului, ci continuă să definească prezentul și să ne cheme la continuitate.
„Actul unirii a însemnat și începutul ordinii statale bazate pe drept. Comisia de la Focșani, una dintre instituțiile centrale create cu prilejul Micii Uniri, a avut rolul de a armoniza legislația și instituțiile celor două Principate, fiind precursoarea jurisdicțiilor care, mai târziu, aveau să realizeze controlul constituționalității legilor în România. Totodată, lucrările acestei Comisii au constituit punctul de plecare pentru unul dintre proiectele propuse la adoptarea Constituției din 1866”, a subliniat Elena Tănăsescu.
Președinta CCR a mai afirmat că 24 ianuarie rămâne „nu doar o zi a unității, ci și un simbol al desăvârșirii statului român, construit sub semnul legii, al rigorii și al răspunderii”.
„Semnificația acestui act fondator rămâne puternică și astăzi, prin păstrarea vie a conștiinței începuturilor noastre și transmiterea mai departe a sensului profund al unității, respectului pentru lege și îndatoririlor față de viitor. Această zi ne reamintește că solidaritatea, curajul și viziunea comună pot transforma aspirațiile unui popor în realitate durabilă, așezând temeliile României moderne”, a adăugat Tănăsescu.
Sorin Grindeanu: Unirea, primul pas pentru reconstrucția României
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a apreciat că Ziua Unirii Principatelor Române marchează „primul pas istoric important pentru reconstrucția României”.
„Aniversăm astăzi 167 de ani de la prima Unire a Principatelor române: Moldova și Țara Românească. Este un moment istoric care a fost posibil datorită unității românilor și viziunii clasei politice de la acea vreme. Aceeași determinare și viziune clară au contribuit de atunci, în diverse momente istorice, la construcția României moderne, stat membru al Uniunii Europene și al NATO. Este o lecție pe care nu trebuie să o uităm, mai ales în această perioadă geo-politică complicată”, a scris Grindeanu pe pagina sa de Facebook.
Radu Marinescu: Unitatea se construiește zi de zi
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că unitatea nu este doar un fapt istoric, ci un efort continuu, construit prin respect, solidaritate și încredere în lege.
„Cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, adresez tuturor românilor cele mai sincere gânduri de respect și recunoștință pentru generațiile care au avut curajul, viziunea și responsabilitatea de a pune temelia statului român modern. Unirea din anul 1859 a reprezentat un proiect de voință națională, construit pe aspirația către dreptate, egalitate și respect pentru lege. A fost începutul unui drum care a consolidat instituțiile statului și a conturat valorile fundamentale pe care se sprijină și astăzi societatea românească”, a afirmat ministrul.
El a mai precizat că justiția joacă un rol esențial: „Statul de drept, independența sistemului judiciar și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă piloni ai unității naționale și ai încrederii cetățenilor în instituțiile publice. O justiție puternică și echitabilă este expresia maturității unei națiuni și a respectului pentru idealurile care au stat la baza Unirii”.
Mesajul premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a transmis că Unirea Țării Românești cu Moldova, realizată la 24 ianuarie 1859, a deschis drumul României moderne. „Ne exprimăm recunoștința față de cei care au avut viziunea și curajul de a face acest pas”, a spus el.
Ilie Bolojan, la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza FOTO: Inquam photos/ George Călin
Bolojan a subliniat că Unirea a fost posibilă prin decizii asumate de lideri responsabili și prin contribuția unei generații de intelectuali formați în marile universități europene, conectați la ideile liberalismului și ale statului de drept. „Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a marcat începutul construirii statului român modern. Într-un interval scurt, au fost puse bazele administrației publice, ale sistemului de educație, ale justiției moderne și ale unui stat fiscal unitar. Reformele au fost ambițioase și au urmărit crearea unui stat funcțional”, a transmis Grindeanu pe pagina sa de Facebook.
„Privind către anul 1859, înțelegem că reformele sunt necesare și că ele trebuie susținute de responsabilitate, transparență și respect pentru reguli. Aceasta este și responsabilitatea noastră astăzi. România are nevoie de un stat care funcționează, își respectă cetățenii și folosește responsabil resursele disponibile, bazat pe instituții credibile și eficiente. La mulți ani, România! La mulți ani românilor de pretutindeni!”, a încheiat Ilie Bolojan.
Cătălin Predoiu: „Unirea nu a fost un gest simbolic, ci un proiect național”
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că Unirea Principatelor Române a fost „un proiect național construit pas cu pas, o voință publică exprimată, apărată și transformată în decizie politică”.
„Astăzi, 24 Ianuarie, sărbătorim Unirea Principatelor Române – o realizare a oamenilor și a liderilor vremii, făcută prin curaj, organizare și inteligență politică. Unirea nu a fost un gest simbolic, ci un proiect național construit pas cu pas: o voință publică exprimată, apărată și transformată în decizie politică. În anii 1857-1859, drumul către Unire a însemnat și o bătălie pentru adevăr. (…) În ciuda acestora, românii au ales discernământul, iar liderii unioniști au ales construcția: să explice, să mobilizeze, să negocieze și să transforme o aspirație într-un fapt împlinit”, a transmis Predoiu.
El a mai adăugat că după Unire au urmat reforme concrete, unificarea administrației și consolidarea statului, iar România a câștigat capacitatea de a-și urma obiectivele și de a-și consolida locul în Europa. „În contextul prezent, al comunicării online rapide, devine din ce în ce mai important să verificăm informațiile înainte de a le distribui. Critica e un drept, dar rațiunea trebuie să protejeze această libertate de manipulare”, a conchis Predoiu.
Oana Ţoiu: „Începutul diplomației moderne”
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a afirmat că Unirea Principatelor Române a marcat începutul diplomației moderne, contribuind decisiv la afirmarea României pe scena internațională.
Oana Țoiu, la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza FOTO: Facebook/ Oana Țoiu
„Astăzi celebrăm 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Este un moment de referință pentru începutul modernizării statului român și consacrarea simultană a identității statelor unite și a apartenenței la familia europeană a națiunilor. Unirea Principatelor Române a reprezentat nu doar realizarea aspirațiilor legitime ale românilor, ci și începutul diplomației moderne, al cărei nucleu instituțional s-a conturat imediat după 1859, contribuind decisiv la afirmarea României pe scena internațională”, a transmis Ţoiu.
„Angajamentul Ministerului Afacerilor Externe de a acționa cu profesionalism, consecvență și responsabilitate pentru binele și siguranța cetățenilor români este felul în care cinstim spiritul Unirii. România unită și ancorată în lumea celor care împărtășesc valori similare de libertate, democrație și stat de drept este moștenirea voinței celor care au făcut posibil actul istoric de la 24 ianuarie 1859”, a mai adăugat ministrul.
Dragoș Pîslaru: Autostrada București-Focșani, un simbol al unirii moderne
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a evidențiat, în mesajul său, că infrastructura contribuie la unitatea țării.
Hora Unirii la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza FOTO: Inquam photos/ George Călin
„Pe lângă mii de alte proiecte, am reușit anul trecut să unim – în sfârșit! – Bucureștiul de Focșani prin autostradă. Evident, cu bani europeni. Sper ca în curând să putem uni, de asemenea, capitala țării de Iași, capitala Moldovei, și nu doar rutier, ci și prin infrastructură feroviară de mare viteză. Și așa trebuie să se întâmple pentru toate orașele mari din țara noastră, indiferent de regiune istorică”, a scris Pîslaru.
El a adăugat că fiecare român și fiecare familie „merită să trăiască o viață cât mai bună acasă” și a încheiat: „«Între noi să nu mai fie decât flori și omenie». Înaintașilor noștri le datorăm curajul de a ne aduce împreună. La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România!”
Bogdan Ivan: Unirea Moldovei cu Țara Românească – începutul României moderne
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că „Unirea Moldovei cu Țara Românească a fost rezultatul voinței politice, al curajului și al solidarității; a fost începutul României moderne”.
„24 ianuarie 1859. Ziua în care românii au ales să meargă împreună. Unirea Moldovei cu Țara Românească a fost rezultatul voinței politice, al curajului și al solidarității. A fost începutul României moderne. De atunci, drumul nu a fost ușor: decizii grele, reforme necesare și momente de cumpănă”, a scris Ivan.
El a subliniat că România este astăzi parte a Uniunii Europene și a NATO: „Într-un context geopolitic complicat, lecția Unirii este una simplă: fără coeziune, responsabilitate și viziune pe termen lung, nu există construcție durabilă. La mulți ani, tuturor românilor! La mulți ani, România!”
Radu Miruță: Lecția Unității, astăzi la fel de actuală
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat că unitatea și solidaritatea rămân esențiale pentru societatea românească, iar lecția Unirii din 1859 este la fel de relevantă și astăzi.
„Unirea de la 1859 ne lasă și astăzi o lecție simplă și actuală. Că atunci când reușim să punem interesul național mai presus de orgolii, mai presus de preocupări personale, România merge înainte. Atunci când reușim să ne ascultăm unii pe alții, chiar dacă gândim diferit, devenim mai puternici. Când lucrăm împreună, nu ne mai poate învinge nici sărăcia, nici frica și nici dezbinarea. Astăzi, România nu are nevoie de o unire a granițelor. România astăzi are nevoie de a uni încrederea”, a transmis Miruță, într-un discurs susținut în Piața Unirii de la Focșani.
Ministrul Apărării, în Piața Unirii din Focșani FOTO: Facebook/ Radu Miruță
El a amintit că momentele decisive din istoria României au fost posibile doar prin coeziune: „Nimic din ce s-a întâmplat cu adevărat important în țara asta nu s-a reușit fără unitate și fără solidaritate. (…) Dar linia aceasta de demarcație nu a reușit niciodată să despartă inimile oamenilor”.
Referindu-se la contextul social și economic actual, ministrul a subliniat nevoia de onestitate din partea decidenților și a făcut legătura între valorile Unirii și rolul Armatei României: „Armata României este expresia concretă a acestei solidarități. Militarii români își îndeplinesc misiunile cu profesionalism atât în țară, cât și în afara ei și nu apără doar granițe. Apără niște valori fundamentale, apără libertatea, apără democrația, apără pacea. (…) De aici din Focșani, oraș al Unirii, să ne aducem aminte că România s-a construit cu sacrificiu, dar cel mai important lucru e că s-a păstrat cu solidaritate. Și tot prin solidaritate o vom duce mai departe”.
Ministrul Apărării a participat, sâmbătă, alături de președintele României, Nicușor Dan, la manifestările din Piața Unirii de la Focșani dedicate Zilei Unirii Principatelor Române.
