Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, respinge scenariile potrivit cărora acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur ar putea produce efecte în lipsa unei decizii juridice clare. Oficialul susține că documentul, deși a fost semnat, nu poate deveni operațional până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu se pronunță asupra validității sale și avertizează că orice tentativă de grăbire a procesului ar putea declanșa tensiuni majore la nivelul instituțiilor europene. În opinia sa, acordul ridică probleme juridice serioase și ar avea consecințe economice grave pentru agricultura românească, în forma actuală.
„Nu va fi aplicabil până când CJUE nu se pronunţă”
Florin Barbu a declarat, sâmbătă, la Prima TV, că acordul UE–Mercosur nu poate fi pus în aplicare înainte de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
„Eu vă spun sigur că acest Mercosur, până când Curtea Supremă de Justiţie nu se pronunţă, nu va fi aplicabil”, a declarat Barbu.
Ministrul a explicat că în Parlamentul European a existat un vot consistent pentru trimiterea acordului la CJUE, inclusiv din partea europarlamentarilor din Polonia, Italia și din grupul PPE.
El a avertizat că o eventuală forțare a aplicării, fără decizia instanței europene și fără votul Parlamentului European, ar putea provoca o criză la nivelul Comisiei Europene și chiar declanșarea unei moțiuni de cenzură.
Semne de întrebare juridice privind ratificarea
Ministrul Agriculturii consideră că aplicarea acordului înainte de parcurgerea tuturor etapelor legale nu ar fi justificată din punct de vedere juridic.
El a explicat că pentru ca un astfel de acord să intre în vigoare este necesară ratificarea într-un stat membru, însă acest lucru presupune existența unui vot politic în Parlamentul European.
În opinia sa, documentul conține conflicte juridice care justifică o analiză rapidă din partea CJUE, analiză de la care se așteaptă o decizie într-un interval scurt.
Negocieri și voturi înainte de orice aplicare
După pronunțarea Curții de Justiție, Florin Barbu anticipează o perioadă de negocieri intense între statele membre, atât în Consiliul miniștrilor Agriculturii, cât și în cele ale Economiei și Afacerilor Externe.
Scopul ar fi modificarea acordului și readucerea lui în Parlamentul European pentru votul final.
Abia după acest parcurs, fiecare stat ar urma să ratifice acordul în parlamentele naționale.
De ce ar pierde România din acest acord
Ministrul avertizează că, în forma actuală, acordul UE–Mercosur ar afecta direct agricultura românească, din cauza diferențelor majore de costuri de producție.
El a arătat că România ocupă de trei ani primul loc la exportul de porumb, însă în statele Mercosur se produc aproximativ 138 de milioane de tone de porumb, care ar putea ajunge pe piața europeană la prețuri cu 30–40% mai mici decât cele din UE.
Diferențele sunt explicate prin condițiile climatice, unde cantitatea anuală de precipitații ajunge la aproximativ 2.800 de litri pe metru pătrat, dar și prin faptul că în Mercosur este permis porumbul modificat genetic, interzis în Uniunea Europeană.
Astfel, producțiile ajung la 23–25 de tone la hectar, față de o medie de aproximativ 14 tone în UE, în condițiile unor costuri cu circa 30% mai mari pentru fermierii europeni.
În acest context, Florin Barbu afirmă că în România „nu avem de câştigat” din acest acord.
Carnea de pui și vită, sectoare expuse
Ministrul a contestat ideea că sectorul cărnii de pui ar fi protejat, chiar dacă producția Mercosur reprezintă o pondere redusă din consumul UE.
El a explicat că producția de pui în Mercosur este realizată cu costuri cu aproximativ 40% mai mici decât în România și în Uniunea Europeană.
În cazul exportului de piept de pui, un volum de 180.000 de tone ar reprezenta aproximativ 28% din consumul Uniunii Europene. Totodată, din Mercosur ar fi exportate preponderent piesele cu valoare adăugată mare, atât la carnea de pui, cât și la carnea de vită.
România, lider european la exporturi agricole
Florin Barbu a prezentat și date privind performanțele României în agricultură. În 2025, țara noastră este cel mai mare exportator de pui din Europa, cu o producție de 598 de milioane de pui și exporturi de aproape 290 de milioane către statele UE.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la efectivele de vaci de carne pentru reproducție, la exportul de ouă și la gradul de autosuficiență.
Pe segmentul cerealelor, România este lider al exporturilor europene în ultimii trei ani, atât în interiorul UE, cât și pe piețele terțe.
Standardele europene, condiția esențială
Ministrul Agriculturii a subliniat că deschiderea unor noi piețe poate fi benefică, dar numai dacă produsele respectă aceleași standarde de calitate, mediu, siguranță și sănătate.
„Eu vă spun că acest acord liber, şi am spus-o tot timpul, poate aduce beneficii economice într-o economie, într-o ţară a Uniunii Europene, dar să respecte aceleaşi standarde de calitate, de mediu, de securitate, în sănătate. Toate aceste lucruri trebuiau puse în acest acord Mercosur. Şi nu au fost puse”, a afirmat Barbu.
Reacții politice după votul din Parlamentul European
Parlamentul European a votat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind validitatea acordului semnat în Paraguay.
PSD a salutat decizia, subliniind că beneficiile economice nu trebuie obținute în detrimentul unor sectoare importante ale economiei naționale.
PNL a criticat votul, considerând că acesta este contrar intereselor României, agriculturii și industriei europene și că blochează aplicarea unor clauze de protecție pentru fermieri susținute de delegația României la PPE.
