Republica Moldova votează astăzi. Chișinăul tace straniu, ca un oraș care respiră rar, cu teama să nu tulbure așteptarea.
Străzile sunt un stadion gol, înaintea unui meci care va decide viitorul, iar corturile de campanie, așezate de-a lungul bulevardelor, inspiră abandon atunci când vezi pliante purtate de vânt și voluntari care pierd vremea pe telefon și se uită prin tine. O liniște grea apasă peste oraș, peste oamenii care, întrebați în serie, evită să spună deschis pe cine vor vota, o eschivă pe care nu știi în ce sens să o iei.
Și aici, lumea evită să vorbească, exact ca la ultimul scrutin de la București. Se simte apăsarea mizei enorme, de parcă opțiunea s-ar transforma în vină.
Capitala e un palimpsest. Peste paginile sale, timpul a scris și a rescris, în timp ce cafenelele cu neoane și terase moderne se sprijină de zidurile clădirilor sovietice. Două lumi coexistă în același decor al solitudinii, una care privește spre Occident cu ambiția unei plecări și alta rămasă captivă în amintirea unui trecut ordonat, dar cenușiu.
Sub liniște, tensiunea curge. Societatea e sfâșiată între Est și Vest, între promisiuni și resentimente, în timp ce mesajele politice se ciocnesc violent: comunism mascat în progresism, idealuri europene spuse cu voce tare și nostalgii dureroase șoptite la colț de stradă. Din amestecul acesta nu rămâne decât confuzia, iar mulțimea tace ca și cum ar fi obosită să aleagă.
Maia Sandu poartă imaginea liderului cu orizont spre Bruxelles, dar i se reproșează că a uitat să privească atent la cetățenii țării. Pentru unii, vizitele oficialilor europeni au ținut loc de rezultate, pentru alții, discursul pro-european a mascat lipsa de soluții pentru buzunarul gol, pentru drumul stricat, pentru medicul care lipsește din sat.
Chiar și așa, orașul trăiește cu presentimentul unei duminici decisive. O zi care poate deschide ușa spre Occident sau o poate trânti definitiv, cu zgomot.
Ce înseamnă alegerile parlamentare pentru Republica Moldova
Alegerile din țara vecină au o încărcătură aparte în această perioadă, pentru că ele nu sunt doar o simplă competiție politică internă, ci mai ales un test de totul sau nimic pentru viitor.
Rezultatul scrutinului va arăta dacă Moldova își menține cursul pro-european, cu obiectivul ferm de integrare în Uniunea Europeană, sau dacă va fi atrasă într-o zonă de influență rusească.
Moldova se află la granița Ucrainei și are regiuni fragile precum Transnistria și Găgăuzia, unde influența Moscovei este puternică. O eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar putea transforma țara într-o verigă slabă pe flancul estic al Europei.
Dincolo de geopolitică, votul va decide și asupra direcției economice. Apropierea de UE aduce acces la fonduri, investiții și legi aspre în lupta cu corupția. Se va stabili, prin urmare, și traiectoria economică.
Scopul Kremlinului este clar: să captureze Republica Moldova prin urne, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. Astăzi ne confruntăm cu un război hibrid nelimitat, la o scară nemaivăzută înainte de invazia totală a Ucrainei.
– Maia Sandu, președinta Republicii Moldova
Uniunea Europeană insistă adesea să ne alăturăm unor sancțiuni anti-rusești. Vom acționa în interesul nostru național, iar atunci când vor încerca să ne forțeze, ca Maia Sandu, să nu facem comerț cu Rusia sau să nu cumpărăm resurse energetice de la ea, răspunsul nostru va fi foarte simplu: de ce face UE acest lucru și ni-l interzice?! Moldova a devenit deja parte a războiului din Ucraina, iar acest lucru contrazice statutul nostru de neutralitate.
– Igor Dodon, liderul alianței pro-ruse „Blocul Patriotic”
Frauda pândește din desiș
În Chișinău, poliția a descoperit 200 de buletine de vot care erau deja ștampilate cu „Votat” pentru blocul „Alternativa”. Buletinele au fost găsite la o tipografie, ceea ce ridică suspiciuni că ar fi fost pregătite „dinainte” pentru a fi introduse fraudulos în procesul electoral.
Pentru scrutin au fost validați 23 de concurenți electorali din cele 32 de cereri înregistrate: 15 formațiuni politice, patru alianțe electorale și patru candidați independenți.
Alegerile ce vor determina componența Parlamentului vor fi validate în cazul unei prezențe la vot de minimum o treime dintre cetățenii incluși în listele electorale. Reprezentarea în legislativ este condiționată de respectarea pragurilor electorale prevăzute de lege: 5% pentru partide, 7% pentru alianțe electorale și 2% pentru independenți.
-
Cetăţenii vor putea vota în cadrul a 2.274 de secţii de votare: 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din stânga Nistrului, şi 301 în afara ţării. În circumscripţia electorală Chişinău, inclusiv în suburbii, sunt deschise 313 secţii de votare.
23de secții de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova vor fi deschise în România, cel mai mare număr de când țara vecină organizează alegeri democratice
-
Republica Moldova este republică parlamentară. Asta înseamnă că Parlamentul este organul reprezentativ suprem, iar Guvernul răspunde politic în fața lui. Președintele țării are roluri limitate, de reprezentare și mediere, nu de conducere executivă.
-
Prim-ministrul este desemnat de președintele Republicii Moldova, după consultarea facțiunilor parlamentare. Cabinetul de miniștri, guvernul propriu-zis, este propus de premier și aprobat prin vot de încredere în Parlament. Odată învestit, Guvernul depune jurământ în fața președintelui.
Cine candidează și cum se diferențiază blocurile politice
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) intră în cursă cu prima șansă, fiind formațiunea aflată la putere și care, la scrutinul din urmă cu patru ani, a obținut o majoritate solidă în Parlament. Creat de actualul șef al statului, partidul a guvernat Republica Moldova în ultimii patru ani, gestionând crizele provocate de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina. Chiar dacă s-a confruntat cu o evidentă uzură la guvernare, sondajele indică PAS drept principala opțiune de vot pentru cetățeni.
Liderul listei este Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului, cunoscut pentru discursul său ferm pro-european și pro-românesc. Deși a dispus de toate pârghiile puterii, partidul nu a reușit să ofere soluții clare la problemele structurale ale societății. Totuși, PAS se bucură de un sprijin consistent din partea partenerilor occidentali, confirmat de vizitele numeroșilor oficiali europeni la Chișinău.
În primul mandat, formațiunea s-a remarcat prin atragerea unor profesioniști din mediul economic și din alte domenii, iar numirea unui guvernator al Băncii Naționale cu experiență europeană a fost menită să marcheze o distanțare de vechile practici politice. Lista actuală pentru legislativ include atât deputați în funcție, cât și figuri cu rezonanță în societate: personalități culturale precum maestrul Nicolae Botgros, dar și oameni din lumea artistică și sportivă.
Obiectivul major rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, un angajament susținut de pașii deja întreprinși și validați prin încrederea exprimată de liderii europeni față de Chișinău.
Pe poziția a doua în intențiile de vot ale moldovenilor se situează blocul numit „Patriotic”. Acesta reunește o serie de lideri care, în trecut, au fost membri sau apropiați ai Partidului Comuniștilor și care acum s-au coalizat sub aceeași umbrelă politică. Din bloc fac parte Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, prin care Vladimir Voronin a deținut puterea timp de opt ani, precum și două formațiuni de dată recentă: Inima Moldovei și Viitorul Moldovei.
Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Foto: Andrei Furnigă, GSP
În viitorul Parlament de la Chișinău ar putea intra și blocul electoral „Alternativa”, construit în jurul imaginii actualului primar al capitalei, Ion Ceban. Fost comunist, Ceban s-a remarcat în trecut prin opoziția vehementă față de semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană și prin susținerea deschisă a apropierii de Moscova. Odată ales edil al Chișinăului, și-a modificat radical discursul, prezentându-se drept „pro-european”. Cu toate acestea, desprinderea de foștii colegi comuniști nu a convins partenerii occidentali. Recent, a fost declarat indezirabil pe teritoriul României și al Spațiului Schengen, la solicitarea autorităților române. Contestarea acestei decizii nu i-a adus niciun rezultat.
-
În ultima zi de campanie electorală, vineri, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să anuleze înregistrarea Partidului „Moldova Mare”, asociat cu Ilan Șor, și a listei sale de candidați. Decizia a fost adoptată în cadrul unei ședințe cu șase voturi „pentru” și trei abțineri. Membrii comisiei au invocat ca argumente suspiciuni de finanțare ilegală din afara țării și promovarea intereselor unui stat străin.
-
În aceeași zi, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat, într-o conferință de presă, că se retrage din cursa electorală. Formațiunea lui George Simion a susținut că a luat această hotărâre pentru a nu „fragmenta și mai mult voturile”.
-
Tot vineri, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a organizat un marș sub sloganul „Tu ce faci duminică?”. Manifestanții s-au adunat în fața centrului comercial UNIC, de unde au pornit în coloană spre clădirea Parlamentului. La eveniment au fost prezenți premierul Dorin Recean, președintele legislativului Igor Grosu, alături de deputați, membri ai formațiunii și simpatizanți.
Marșul partidului PAS în ultima zi de campanie electorală. Foto: Vlad Chirea
Luptători de kickboxing pentru destabilizare
Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei (SIS) a avertizat încă din 2023-2024 că Rusia ar încerca să provoace tulburări interne, inclusiv prin scenarii de preluare a Aeroportului Chișinău.
Planul ar fi fost să creeze haos în capitală și să instaleze un guvern-marionetă pro-rus: „Ceban a fost împotriva oricărei forme de legături a Moldovei cu UE. Oamenii lui și nu numai vor cu orice preț să deturneze orice formă de parcurs european. Ce îi trebuie lui Putin? Zona asta, ca prin acești guvernanți, dacă vor ajunge la putere, Doamne ferește! – aeroportul să-l gestioneze ei”, ne explică Marin Guzun, profesor de matematică și consilier municipal, pe care l-am găsit la unul dintre corturile PAS.
În iunie 2025, a avut loc Campionatul European de kickboxing la Chișinău: autoritățile au tratat competiția drept risc la securitatea națională și au anulat găzduirea, după ce au apărut informații că delegații mari din Rusia și Belarus urmau să vină.
Poliția de Frontieră a anunțat că au împiedicat deplasarea către Chișinău a 195 de sportivi cu „legături cu structuri de forță ale Kremlinului”.
Presa rusă a confirmat pe linia sa narativă că Moldova a interzis intrarea pentru 195 de kickboxeri ruși și belaruși, invocând „amenințare la securitatea națională”.
Rusia a încercat prin Wagner, prin sportivi, au trimis aici kickboxeri, luptători, ca să destabilizeze zona. Noi am fost împotriva acelui proiect și s-au supărat. Ne-au chemat în judecată, că le-am încălcat drepturile cetățenești.
– Marin Guzun, consilier municipal
Marin Guzun, consilier municipal din partea partidului PAS. Foto: Andrei Furnigă, GSP
Organizatorii WKF au dat în judecată autoritățile pentru decizia de a interzice accesul sportivilor, susținând că decizia a fost politică și că ar contraveni principiilor sportului. Există percepția că turneul a fost folosit ca acoperire potențială pentru operațiuni politice sau de influență.
Semnele sunt totuși mai bune. Avem o doză de optimism. Ar fi incredibil dacă pe 28 ar câștiga Blocul Patriotic – este scenariul Georgiei, căreia în trei luni de zile le-au luat oligarhii totul. Într-o clipă se poate distruge absolut orice formă de progres.
– Marin Guzun
Raiduri și rețineri pentru finanțare ilegală din Rusia
Autoritățile anticorupție au efectuat peste 30 de percheziții și au reținut o persoană sub acuzația că ar fi facilitat finanțarea ilegală a unui partid, cu fonduri provenind din Rusia, inclusiv prin criptomonede.
În urma anchetei s-au confiscat circa 800.000 lei în numerar, iar tranzacții suspecte în valoare de 9 milioane lei au fost identificate, conform jurnaliștilor de la APNews.
Oamenii legii au reținut 74 de persoane care ar fi fost instruite de ruși în Serbia să facă dezordini în Moldova.
Sâmbătă dimineață, Washingtonul a avertizat că Rusia pregătește să dea startul unor proteste violente în Moldova imediat după alegeri, scopul fiind înlăturarea de la putere a președintei Maia Sandu.
Ziaristul Victor Daghi a explicat pentru Gazeta Sporturilor cum se desfășoară, de fapt, planul coordonat din Rusia pentru a provoca tulburări sociale înainte de alegeri. Se bănuiește că mai multe persoane au fost antrenate în Serbia cu tactici de protest violent, pentru a destabiliza comunitatea dacă PAS va câștiga majoritatea.
Aici se întâmpla exact ca la voi, propaganda rusă a ajuns deja și în rândul tinerilor, utilizatori de TikTok, cum s-a întâmplat, și știți mai bine, cu Călin Georgescu și George Simion. Sunt mulți rusofili care abia așteaptă. Se spune că Maia Sandu e lesbiană, că LGBT ne va acapara. Există aceleași tipare, aceeași rețetă, nimic nou. Totul e simplu și bine aplicat.
– Victor Daghi, jurnalist
Guvernul Republicii Moldova. Foto: Andrei Furnigă, GSP
Campanii de dezinformare cu sprijin rus. Inteligența Artificială rulează
Republica Moldova se confruntă și cu o campanie intensă de dezinformare generată de inteligența artificială. Mai multe organizații de monitorizare au identificat operațiuni atribuite Rusiei ce includ site-uri false ce imită presa occidentală, „ferme de engagement”, plătite în Africa și rețele de boți AI care inundă secțiunile de comentarii cu atacuri la adresa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a UE.
Un raport Reset Tech arată că platforma Restmedia, creată integral cu AI, publică propagandă pro-Kremlin și o amplifică prin rețele sociale.
ONG-uri din România și Moldova au descoperit sute de conturi false pe TikTok și Facebook, care au generat milioane de vizualizări cu mesaje anti-Sandu și anti-UE. Promo-Lex a semnalat rețele coordonate de conturi-nucleu care manipulau algoritmul platformelor pentru a ajunge în trending.
De asemenea, site-uri clone au publicat materiale fabricate, inclusiv povești scandaloase despre viața personală a Maiei Sandu sau acuzații false de trafic de copii, toate cu scopul de a-i submina credibilitatea.
Concret, un site care imită publicația americană de lifestyle „OK! Magazine” a publicat o poveste fabricată intitulată „Președinta Moldovei, implicată într-un scandal cu spermă de celebritate!”, folosind abuziv numele unui jurnalist real. Articolul susținea în mod fals că Sandu, necăsătorită și fără copii, ar fi cumpărat spermă de la donatori celebri homosexuali precum Ricky Martin și Elton John pentru a avea un copil.
Un alt articol de pe un fals site de știri se bazează ca sursă principală pe un raport al Fundației ruse pentru Lupta împotriva Injustiției, sancționată de UE, care o acuza pe Sandu că ar conduce o rețea de trafic de copii prin Ucraina, destinată unor grupuri pedofile din Europa.
În același timp, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă și refugiat la Moscova, este acuzat că finanțează rețele de reclame politice online în favoarea unor partide pro-ruse.
Mesaj în Chișinău la adresa lui Alexei Lungu (liderul partidului „Șansă”) și oligarhul Ilan Șor. Foto: GSP
Noi, Blocul Alternativa, suntem formați din trei partide și un fost candidat la prezidențiale, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Îl avem alături și pe Ion Ceban, primarul Chișinăului. Milităm pentru aderarea la Uniunea Europeană și o economie durabilă, pentru o viață mai bună. În ultimii 4-5 ani, au plecat peste 200.000 de tineri, inflația a ajuns la 60%, indexarea pensiilor a fost doar de 15%, deci bătrânii noști abia ajung de la pensie la pensie. Chișinău în ultimul timp s-a schimbat exponențial. Cum e în Chișinău, vrem să facem în toată țara!
– voluntar, Blocul Alternativa
Putin are și încercări eșuate
Fostul deputat Viorel Melnic a fost reținut într-o operațiune legată de finanțare ilegală a partidelor, corupere electorală și spălare de bani. Activități includ recrutarea alegătorilor și promisiuni de bunuri sau beneficii în schimbul votului.
Melnic a fost ales deputat în Parlament în circumscripția uninominală nr. 48, deschisă pentru cetățenii din regiunea transnistreană după alegerile din februarie 2019, dar a renunțat la mandat în luna iulie, la scurt timp după ce Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au părăsit Moldova. Și-a depus mandatul, spunând într-o declarație că în „parlamentul ales prin sistemul electoral mixt deputatul independent este limitat in posibilități și nu poate răspunde exigențelor alegătorilor, mai cu seama ale celor care l-au ales”.
În perioada guvernării comuniștilor, Melnic a fost viceministru al economiei, iar între anii 2008-2009 a a fost şef al Serviciului Vamal. Până în anul 2015 a făcut parte din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, condus pe atunci de Igor Dodon.
Un alt politician, Alexandr Nesterovschi, a fost implicat într-o schemă de corupție, acceptând fonduri din partea lui Ilan Șor, iar faptul că a primit cetățenie rusă a amplificat suspiciunile privind legăturile cu Kremlinul.
Deputatul, afiliat lui Șor, a fost condamnat la 12 ani de închisoare în dosarul în care este învinuit de corupere pasivă, pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat.
Parlamentarul nu a fost prezent la ședința de judecată, iar instanța a dispus anunțarea sa în căutare. În ziua în care și-a aflat sentința, presa rusă a relatat că Nesterovschi a primit cetățenia Federației Ruse, iar parlamentarul a mulțumit „conducerii pentru sprijin”.
Serialul „Plaha”, instrument de conștientizare
Producția „Plaha”, difuzată de Jurnal TV și pe YouTube, s-a transformat într-un veritabil fenomen, depășind pragul de un milion de vizualizări pentru primele opt episoade.
Serialul, regizat de Igor Cobileanski și inspirat din biografia controversată a oligarhului Vlad Plahotniuc, a beneficiat de un moment neașteptat de promovare odată cu arestarea și extrădarea acestuia, acuzat de implicare în „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc.
Realizat în doar 100 de zile, cu participarea a circa 150 de actori, proiectul a depășit așteptările de audiență: cel mai recent episod, difuzat joi seara, a strâns peste 5.000 de vizualizări în prima oră pe YouTube.
Distribuția reunește actori din Republica Moldova, România și Statele Unite. Iulian Postelnicu îl interpretează pe personajul principal, Plaha, alături de Ada Lupu, Bogdan Farcaș, Petru Hadârcă, Cezar Grumăzescu, Ghenadie Gâlcă, Mihai Zubcu, Emil Gaju, Anamaria Rusu, Diana Decuseară, Aliona Triboi, Christopher Landry și alții. Scenariul poartă semnăturile lui Val Butnaru, Igor Cobileanski și Alex Cozer.
