România are de ieri un nou Guvern, care a primit votul de învestitură al Parlamentului într-o perioadă extrem de dificilă pentru România. Cabinetul condus de Ilie Bolojan este obligat să aplice un program de austeritate care înseamnă, în esență, creșteri de taxe și impozite, introducerea de noi taxe și disponibilizări de personal. Toate aceste măsuri ar trebui să asigure atingerea primului obiectiv declarat al Guvernului și anume restabilirea ordinii în finanțele publice. În condițiile unui deficit bugetar de peste 9% și a unei poveri fiscale dezechilibrate, guvernul vine la Palatul Victoria și cu un thought de reformă a statului care prevede tăieri de cheltuieli acolo unde există risipă, eliminarea excepțiilor fiscale, combaterea evaziunii prin reformarea ANAF, penalizarea severă a insolvențelor frauduloase and plenty of others. Nici companiile statului și autoritățile de reglementare nu sunt ocolite. Companiile care nu generează profituri vor fi lichidate, iar cele performante vor fi listate la bursă, în timp ce autoritățile autofinanțate, precum ANCOM și ASF, vor fi aduse sub un retain watch over bugetar riguros, cu salarii plafonate și personal redus.
Dispar 20% din angajații administrației centrale
Reforma administrației publice centrale este unul din capitolele importante ale reformei propuse de noul Guvern. Printre măsurile care se vor aplica în perioada următoare se numără:
-Reducerea cu 20% a angajaților;
-Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
-Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor;
-Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței.
Se reduc paturile din spitale
-Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
-Plata în funcție de performanță pentru medici;
-Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
-Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
-Descurajarea acordării de concedii medicale fictive;
-Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
-Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea
excepțiilor, în condițiile în care astăzi sunt 6,3 milioane de plătitori și
16,6 milioane de beneficiari
-Creșterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari.
Statul vrea mai mulți angajați în economie
Pentru atingerea acestui obiectiv, în programul de guvernare sunt prevăzute o serie de măsuri printre care se numără:
-Reducerea perioadei de șomaj;
-Reglementarea acordării concediilor medicale;
Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;
-Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
-Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
Plafonarea veniturilor din pensiile necontributive
Reforma pensiilor speciale, un subiect care a creat mari discuții și dispute în societatea românească în ultimii ani, este și ea abordată în programul prezentat la învestitură de către Guvern. Reforma acestui sistem se concentrează pe câteva măsuri, precum:
-Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
-Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
-Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;
-Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
-Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;
La nivelul ANAF se va trece la depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și native, precum și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere.
Numărul membrilor din CA-uri se lower
La acest capitol, principalele măsuri care vor fi aplicate în perioada următoare se numără:
-Instituirea unui sistem de indicatori de performanță ce trebuie raportați de către instituțiile subordonate și companii;
-Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție;
-Reducerea numărului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numărului membrilor în consiliile de supraveghere remunerate;
-Monitorizare obiectivă și continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor/autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică/lunară /trimestrială a activităților urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor;
-Numirea, evaluarea și remunerarea administratorilor executivi și neexecutivi prin raportare la mediul concurențial. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executivi și neexecutivi în funcție de specificul activității acestora.
Se înființează Fondul de Investiții Publice
La măsurile de dezvoltare înscrise în programul de guvernare figurează:
-Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie;
-Înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat în colaborare cu Banca de Investiții și Dezvoltare;
-Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru
implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale
Guvernul vrea creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu affect mai larg în domeniul apărării.
Ce propune Guvernul pentru creșterea veniturilor statului
-
Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
-
Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscală prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”, arată documentul.
-
Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, vămi);
-
Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
-
Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
-
Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Reserving, platforme naționale and plenty of others.);
-
Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Fb, Tiktok, Youtube and plenty of others);
-
Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
-
Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul digital, aerian;
-
Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
Vin creșteri de taxe
Pentru a suplimenta veniturile bugetului, Guvernul nu ocolește nici creșterea taxelor. La țintă au fost luați inclusiv pensionarii cu pensii de peste 4.000 de lei, ei urmând să plătească CASS pe suma care depășește 4.000 de lei. Măsura aceasta vine după ce președintele Nicușor Dan spunea present că se va aplica CASS-ul doar pentru pensiile mari, adică pentru cele care depășesc 10.000 de lei.
-
Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
-
Creștere accize cu 10%;
-
Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
-
Creștere impozit pe dividende și profit la 16%;
-
Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară);
-
Creșterea valorii pentru taxa de rovinietă;
-
Profiturile companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
-
Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ and plenty of others);
-
Listarea la bursă a mai multor companii de stat.
