Guvernul României a transmis motivele care au stat la baza majorării impozitelor și taxelor pe clădiri, terenuri și autovehicule, în contextul reformei fiscale asumate și al angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar.
Ilie Bolojan, șeful Guvernului. FOTO: Guvernul României
Guvernul subliniază că măsurile sunt necesare pentru alinierea la standardele europene, creșterea veniturilor locale și asigurarea accesului României la fondurile din PNRR, autoritățile lucrând în prezent la remedierea problemelor apărute în aplicarea noilor reguli.
Potrivit unei informări de presă, România se situa printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%. În plus, existau discrepanțe majore între localități, impozitele nu reflectau valoarea reală de piață, iar peste o treime din sumele datorate nu erau încasate.
„Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, a transmis Executivul.
Reforma a fost asumată încă din perioada 2021–2022, prin PNRR și în toate negocierile cu Comisia Europeană, fiind inclusă și în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Amânarea deciziilor a pus în pericol accesarea fondurilor europene și a generat dezechilibre bugetare la nivel local.
Impact bugetar
Aplicarea noilor reguli va aduce, în 2026, o creștere estimată a veniturilor din impozite pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei, adică peste 30% față de 2025. Din această sumă, 1,42 miliarde lei provin din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde lei din cele pe terenuri și 1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor. Sumele vor rămâne la bugetele locale.
„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, se arată în informarea de presă.
Ce se schimbă la impozitele pe clădiri și terenuri
Baza de impozitare a fost actualizată, fiind eliminată folosirea unor valori istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață, preconizată pentru 1 ianuarie 2027, valoarea impozabilă a fost majorată cu aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp.
Totodată, au fost eliminate mai multe reduceri acordate în funcție de vechimea clădirilor și de tipul acestora, iar autoritățile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale. Consiliile locale pot majora taxele și cu până la 100%, în funcție de criterii economice și sociale.
Guvernul estimează o creștere medie a impozitelor de 70–80%, însă în unele cazuri majorările pot fi mai mari, din cauza efectului cumulativ al actualizării bazei de calcul, eliminării facilităților și creșterii cotelor locale.
Modificări la impozitarea autovehiculelor
Structura de bază a sistemului a fost menținută, calculul fiind făcut în continuare în funcție de capacitatea cilindrică. Noile valori sunt însă diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât mașinile mai poluante să plătească impozite mai mari, iar cele cu standarde Euro recente să beneficieze de creșteri mai reduse.
În cazul autoturismelor hibride, Comisia Europeană a cerut ca diferențierea să se facă în funcție de nivelul real al emisiilor de CO₂, nu doar de încadrarea generică în categoria „hibrid”. Astfel, doar vehiculele cu emisii sub 50 g/km CO₂ pot beneficia de un tratament fiscal favorabil.
