Nu este vorba de tratate semnate şi parafate, ci de
înţelegeri informale, stabilite pe căi diplomatice, ferite de ochii publicului.
FOTO Shutterstock
China este grav lovită de războiul comercial al lui Trump,
şi are interesul să-şi găsească un debuşeu pentru mărfurile sale care nu mai
ajung în piaţa americană. Şi Europa are acelaşi interes, chiar dacă Trump a
amânat cu 90 de zile impunerea de tarife suplimentare comerţului cu Europa. Şi
China şi Europa trebuie să sancţioneze America pentru „nebunia” comercială a
lui Trump, o pot face mai bine împreună, corelat, inclusiv deschizându-şi larg
piaţa pentru mărfurile celeilalte părţi.
În felul acesta s-ar grăbi momentul agregării unei
mase critice a populaţiei şi
instituţiilor americane, care să-l pună la punct pe Trump, până la situaţia
extremă de a-l vedea plecat de la Casa Albă.
Un alt punct comun de corelare al acţiunilor
Europa-China ar putea fi războiul din
Ucraina. Trump este evident de partea Rusiei şi a lui Putin, fapt rezultat
izbitor din ultimele sale declaraţii referitoare la cine a început războiul din
Ucraina, la morţii şi răniţii de la Sumî,
și multe altele. China ţine partea Rusiei, dar doar declarativ, nu-i oferă arme
necesare în război, a declarat că respectă integritatea teritorială a statelor
suverane. O victorie a lui Putin prin preluarea integrală a Ucrainei, ar reduce
influenţa Chinei în Asia, unde pionul principal ar deveni Rusia lui Putin.
Preluarea de către Rusia a rezervelor naturale ale Ucrainei, a industriei de
armament, a soldaţilor, echipamentelor
şi armamentului ucrainian, după modelul Lukașenko în Belarus, ar face din Rusia
o putere militară şi economică care ar atrage în siajul său ţări din Asia
precum Georgia, Azerbaidjan, Armenia. Rusia ar deveni o putere economică şi
militară de care China ar trebui să ţină seama în politicile ei ulterioare.
Este şi în interesul Chinei şi al Europei ca Rusia să nu ocupe Ucraina.
China este legată economic de comerţul cu occidentul,
acum doar cu Europa, după tarifele impuse de Trump. Din acest motiv nu a invadat Taiwanul, pentru a-şi păstra
relaţiile comerciale de care economia Chinei depinde decisiv.
Există clar diferenţe de opinii şi principii sociale,
economice şi politice între Europa şi China. Este momentul ca aceste diferenţe
să fie puse în planul al doilea, pentru că altele sunt interesele momentului.
China ar putea adera şi susţine o piaţă comercială
anti Trump formată din: Europa, China, Canada, Marea Britanie, Japonia, Coreea
de Sud, Australia, India. În faţa unei astfel de „coaliţii” comerciale informală, Trump nu ar avea ce face, ar da înapoi, ceea ce a şi început să
facă.
În contra partidă, China ar putea forţa Rusia să pună
capăt războiului cu Ucraina, întrerupând coridoarele de export pentru
hidrocarburile ruseşti. Sau aducând restricţii severe acestui export, pentru a
nu se certa cu Rusia. Şi China are interesul să cumpere petrol ieftin de la
ruşi, dar punând în balanţă avantajele şi dezavantajele opţiunilor pe care le
are, ar putea deveni mai interesantă susţinerea coaliţiei împotriva războiului
comercial al lui Trump și a ocupării Ucrainei de către Rusia.
Faptul că a rezistat până acum tentaţiei de a ocupa
Taiwanul, dovedeşte că Xi Jimping înţelege mult mai bine avantajele
globalizării, de pe urma căreia a profitat şi profită economia chineză. Rusia
nu-i aduce cine ştie ce avantaje, în afara furnizării de petrol la preţuri mai
mici comparativ cu piaţa mondială.
Cred că discuţiile prezentate mai sus au avut
sau au loc în momentul de faţă între China şi Europa, chiar dacă doar informal,
în subteranele diplomaţiei, şi ne aşteptăm să producă efecte în viitorul
apropiat.