O tânără româncă, absolventă de studii superioare și angajată de aproximativ un an, a lansat un mesaj disperat pe Reddit, prin care atrage atenția asupra faptului că salariile din România nu reflectă eforturile depuse în educație și muncă.
O tânără româncă, absolventă de studii superioare și angajată de aproximativ un an, a atras atenția asupra inechităților din piața muncii din România. Mesajul ei postat pe Reddit reflectă nemulțumirea tinerilor față de salariile mici, creșterea inflației și discrepanța între efortul educațional și recompensele financiare.
„Simt că tot ce am făcut în viața asta a fost degeaba, deoarece cunosc fete care au plecat să lucreze în alte țări și sunt mult mai liniștite și fericite”, a scris tânăra.
Educația nu mai garantează un trai decent?
Tânăra povestește cum, încă din copilărie, s-a pregătit pentru viitorul ei și a făcut diverse sacrificii în speranța că va avea un trai mai bun decât familia ei. Drept urmare, când alți copii se jucau, ea mergea la meditații la limba germană. Compromisurile continue și dorința de a obține o educație superioară nu au fost răsplătite financiar.
„Vreau să spun că eu sunt terminată psihic când mă gândesc că lucrez de un an de zile după ce am terminat prima facultate și îmi dau seama că lucrurile tot nu sunt cum ar trebui să fie. Mai pe scurt, de mică am făcut naveta ca să fiu la secția germană, am mers la meditații când alți copii se jucau în fața blocului, totul cu gândul (așa percepusem eu situația atunci) că atunci când „o să fiu mare” o să am o viață mai bună decât „cei de la secția română”, explică ea.
În adolescență, a crescut cu haine de la second-hand și resurse limitate, ceea ce i-a creat un sentiment de inferioritate față de colegii săi mai privilegiați.
Salariile mici și inflația erodează speranțele tinerilor
Deși 4.000 de lei poate părea un salariu peste medie, tânăra subliniază că inflația și costurile cotidiene fac ca banii să nu fie suficienți.
„Am ajuns în 2025 cu un job plătit în jur de 4000 de lei, ceea ce ar trebui să mă bucure, fiindcă alții lucrează pe 2600 de lei (fără bonuri de masă). Totuși, la cât de mult a crescut inflația, nu mai suntem ca mai demult, când cu 100 de lei îți cumpărai un coș întreg de cumpărături. Și dacă vreau să mă gestionez și cu mâncarea, și cu alte lucruri, ajung să îmi dau seama că 4000 de lei nu e chiar așa de mult, nu e cât erau acum 10 ani, deși atunci dacă auzeai de suma asta de bani era ceva impresionant”, spune ea.
Ea adaugă că la vacanțe în șări străine nici nu îndrăznește să viseze fără teama că nu va reuși să se descurce financiar după.
Sistemul economic și presiunea socială
Tânăra semnalează și discrepanțele între salariile din diferite orașe, dar și presiunea de a se conforma unor standarde sociale inaccesibile: ținutele office pentru conferințe sau întâlniri profesionale ar consuma aproape jumătate din salariu.
„Urmează să particip la o conferință în domeniul în care am terminat facultatea și toată lumea se îmbracă office. Am căutat pe Pinterest și alte site-uri inspirație pentru ținute office și apoi am căutat efectiv în magazine, la ce prețuri există la paltoane, ghete cu toc etc., ca să apar și eu îmbrăcată corespunzător și nu în blugi cu geacă de fâș, ca la 19 ani, m-ar costa aproape jumătate de salariu”, povestește ea.
Migrația tinerilor calificați: o alegere dureroasă
Tânăra observă că multe persoane cunoscute care au plecat în străinătate trăiesc mai liniștit, cu salarii mai mari și oportunități mai bune, deși nu au studii la fel de avansate ca ea.
„Simt că tot ce am făcut în viața asta a fost degeaba. Cunosc fete care au plecat să lucreze în alte țări cu tot cu soții lor și sunt mult mai liniștite și fericite cu viața lor și mereu postează la story ce excursii fac ele. Nu vreau să ajung să lucrez în altă țară, de exemplu în fabrică sau la abator, doar ca să iau o sumă mai mare de bani, după cât efort am făcut la școala în germană, liceul și facultatea în română. Având și doi părinți „intelectuali”, presiunea a fost foarte mare. Efectiv îmi vine să plâng”, mărturisește ea.
De asemenea, fata ia în considerare continuarea studiilor sau mutarea în altă țară, lucru care reflectă realitatea tristă cu care se confruntă tot mai mulți tineri români: lipsa corelației între efort, pregătire profesională și venituri.
„Nu înțeleg ce am de făcut ca să am mai mulți bani, sunt o persoană ambițioasă și îmi vine să mai încep încă o facultate numai ca să „dau lovitura”, dar cred că și pe aceea o să o fac degeaba și deja mă simt la pământ”, mai adaugă aceasta.
Apel la schimbare și discuții publice
Postarea a declanșat discuții pe forumuri și rețele sociale despre salariile mici, inegalitatea regională și provocările tinerilor absolvenți în România. Experții atrag atenția că problema migrației tinerilor calificați ar putea afecta dezvoltarea economică a țării, iar sistemul educațional și piața muncii trebuie adaptate pentru a răsplăti efortul și pregătirea profesională.
„Probabil ar trebui să accept că, oricât efort faci în România, trebuie să te obișnuiești să supraviețuiești de la o lună la alta. Dar încă nu mi-am revenit din șoc sau nu am acceptat că eu personal, aproape orice aș face, nu îmi pot depăși condiția”, conchide tânăra.
Economia si terminarea psihologica
byu/andi567 inroFrugal
