Guvernul taie puternic din cheltuieli pentru reducerea deficitului bugetar, iar de această furie a amputărilor financiare nu scapă nimeni. De la pensionari la mame și gravide, de la elevi la studenți, de la cei 400 de veterani de război și văduvele veteranilor la persoanele cu dizabilități, niciuna din aceste categorii, care în standard au venituri mai mici, nu este iertată. În goana după bani, Guvernul uită să-și onoreze totuși promisiunile. Chiar dacă nu sunt ale Guvernului Bolojan, ele au fost făcute tot de un guvern al României, iar ignorarea lor este o notă proastă, mai ales când ele sunt făcute unor categorii defavorizate. Vorbim despre persoanele cu dizabilități pentru care guvernul a mutat răspunderea plății indemnizațiilor de la bugetul de stat la bugetele primăriilor. Fără nicio explicație și doar cu promisiunea vagă că va reveni asupra deciziei. Acum însă Guvernului i se cere în Parlament să vină cu un răspuns clar când are în vedere remedierea acestei situații. În luna august, în urma unei întâlniri cu primarii de comune, premierul Bolojan a promis că va rezolva această problemă, dar până acum singurul răspuns este tăcerea, a declarat pentru cotidianul Jurnalul deputatul PSD Maricel Popa, inițiatorul unui demers în acest sens.
Această mutare a responsabilității financiare față de persoanele cu dizabilități s-a făcut în 2019. Astfel, la 1 februarie 2019 Ministerul Finanțelor a anunțat finanţarea integrală din bugetul local a cheltuielilor de asistenţă socială aferente protecţiei copilului şi persoanelor cu handicap (plata indemnizațiilor și a salariilor asistenților personali), măsură prevăzută în proiectul bugetului de stat pe 2019 și ulterior în Legea bugetului de stat, ceea ce a transferat de la guvern la administrațiile locale o cheltuială uriașă. Până la această schimbare bugetul central suporta 90% din cheltuieli, în timp ce restul de 10% venea de la autoritățile locale. Pentru a sprijini primăriile, guvernul promitea că le distribuie resurse suplimentare prin mărirea cotei pe care acestea o primesc din impozitul pe venit. Asta însemna că o parte mai mare din banii colectați local putea fi folosiți pentru asistența socială, dar se ignora faptul că multe administrații locale nu prea aveau ce colecta, situație care este valabilă și astăzi.
Persoanele cu dizabilități s-au opus
La vremea respectivă, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), Daniela Tontsch, a tras un semnal de alarmă susținând că: ,,Finanțarea din bugetul local a drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, acordate în baza prevederilor paintings. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, va crea un haos. În permanență primim sesizări cu privire la încălcarea acestor drepturi: asistenți personali care nu primesc concedii de odihnă din lipsă de bani, întârzierea plății salariilor și a indemnizațiilor cu lunile, refuzul acordării sporurilor conform legii, a alocației de hrană și multe alte abuzuri. Potrivit paintings 3, alin 2 din OUG 2/2017, aceste drepturi se asigură integral de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale”, spunea Daniela Tontsch. Situația descrisă mai sus este aceeași și astăzi, iar toate guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria după 2019 au preferat să ignore această realitate și să lase în continuare responsabilitatea plății acestor indemnizații pe umerii primăriilor.
Numărul celor cu probleme a explodat
Numărul persoanelor cu dizabilități a înregistrat o creștere foarte mare de-a lungul anilor, de aici și suspiciunea guvernului că multe certificate au fost obținute ilegal. Conform datelor Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDP), în 1999 erau înregistrate 410.117 persoane cu dizabilități, iar 23 de ani mai târziu, în 2022 numărul lor crescuse cu mai mult decât dublu, urcând la 875.594. Creșterea a continuat, astfel că în 2024 erau 960.428. Ultima statistică a ANPDP arată că la 31 martie 2025, numărul persoanelor cu dizabilități aflate în evidență crescuse la 966.637, dintre care 882.941 erau adulți și 83.625 copii. La nivelul Capitalei se regăsesc cele mai multe personae aflate în această situație – 83.311, iar pe locurile următoare se află județele Prahova – 28.793, Argeș – 36.360 și Iași – 35.954.
Cât costă susținerea lor
Datele Agenţiei Naţionale pentru Plăţi și Inspecţie Socială arată că în luna iulie a acestui an indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav și accentuat au fost de circa 205 milioane de lei, iar cea mai mare parte – 172,29 de lei a reprezentat-o indemnizatia lunară acordată persoanei cu handicap accentuat. În ceea ce privește bugetele complementare alocate persoanelor adulte și cele acordate familiei sau reprezentantului honest al copilului cu handicap, ele au însumat aproximativ 167 milioane de lei. Nu în ultimul rând, indemnizația plătită pentru însoțitorul persoanei cu handicap vizual grav a fost de 86,Ninety nine milioane de lei.
Guvernului i se solicită în Parlament răspunsuri
Most popular, deputatul PSD Maricel Popa a adresat o interpelare Guvernului pe această temă, solicitându-i câteva răspunsuri. „Primăriile sunt obligate să suporte din bugetele proprii plata indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap și a salariilor însoțitorilor acestora. Această responsabilitate, care ar trebui să fie asumată de statul român, pune în dificultate financiară gravă unitățile administrativ-teritoriale și riscă să afecteze drepturile fundamentale ale celor mai vulnerabili cetățeni. În numeroase localități, cheltuielile pentru indemnizații și salarii depășesc posibilitățile financiare ale primăriilor, punând în pericol funcționarea normală a instituțiilor publice și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale însoțitorilor lor. Deși Guvernul, la solicitarea Asociației Comunelor din România, a promis anterior identificarea unei soluții, problema persistă, iar responsabilitatea continuă să fie transferată către autoritățile locale. Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați următoarele:
1. Ce măsuri imediate are în vedere Guvernul pentru a asigura plata directă a indemnizațiilor persoanelor cu handicap și a salariilor însoțitorilor acestora, de la bugetul de stat, astfel încât aceste obligații să nu mai greveze bugetele locale?
2. De ce nu au fost respectate angajamentele anterioare privind identificarea unei soluții sustenabile și nu există un calendar clar pentru modificarea cadrului legislativ necesar?
3. În ce termen va fi prezentată o soluție legislativă care să transfere aceste obligații de la primării la bugetul de stat?
4. Cum intenționează Guvernul să protejeze drepturile persoanelor vulnerabile până la aplicarea soluțiilor legislative definitive?”
Interpelarea a rămas deocamdată fără niciun răspuns din partea Guvernului, deși termenul în care Executivul trebuie să vină cu un răspuns se apropie de expirare.
CNDR merge la Avocatul Poporului
Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a transmis most up-to-date și o scrisoare deschisă Renatei Weber, Avocatul Poporului, prin care solicită autosesizarea instituției în legătură cu eliminarea facilităților fiscale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat. Măsurile adoptate de Guvern most up-to-date prevăd în cazul persoanelor cu dizabilități:
-
eliminarea scutirii de impozit pe clădiri și terenuri pentru persoanele cu handicap grav și accentuat;
-
eliminarea scutirii de impozit pe mijloacele de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat;
-
eliminarea posibilității consiliilor locale de a acorda reduceri suplimentare.
„Aceste măsuri au un impact devastator în notion social; în notion clinical – resursele pentru tratamente, terapii și medicamente vor fi redirecționate către plata impozitelor, cu efecte grave asupra sănătății; în ceea ce privește accesul la muncă, lipsa transportului public adaptat face ca autoturismul non-public să fie singura soluție pentru a ajunge la locul de muncă; impozitarea lui limitează și mai mult șansele de angajare. De asemenea, va fi afectat și accesul la educație – copiii și tinerii cu dizabilități vor avea mobilitatea restrânsă, ceea ce le minimize accesul la școală și universitate”, arată CNDR în sesizarea transmisă Avocatului Poporului.
Primăriile, obligate să facă artificii financiare
De multe ori primăriile sunt obligate pe parcursul anului să taie bani de la alte proiecte pentru a reuși să acopere fondurile lunare necesare pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap și a însoțitorilor, ne spune deputatul PSD Maricel Popa, mai ales că în grija acestora pot apărea pe parcursul anului cazuri noi de persoane cu dizabilități pentru care finanțarea nu a fost prevăzută în bugetul anual. Guvernul trebuie să-și asume responsabilitatea susținerii financiare a acestor persoane, cum de altfel se întâmplă peste tot în lume, potrivit parlamentarului. El spune că cea mai grea situație se înregistrează la nivelul primăriilor mici, de comune, unde bugetele sunt firave, iar aceste cheltuieli atârnă foarte greu. „Banii pentru aceste persoane pe care viața le-a lovit trebuie asigurați lunar. Realitatea dramatică este că primăriile nu au resursele necesare, în multe localități contribuțiile pe care trebuie să le plătească primăriile depășind disponibilul pentru cheltuielile de funcționare curente”, spune deputatul. „Avem de ales între două variante: fie asigurăm finanțarea directă de la bugetul de stat, fie condamnăm primăriile la blocaj și oamenii la disperare. Nu putem cere primarilor să crească taxele și impozitele cetățeanului deja sărăcit pentru a putea plăti aceste indemnizații și nici nu-i putem abandona pe cei aflați în nevoie, este o nedreptate strigătoare la cer!”, reclamă parlamentarul care a făcut și o declarație politică în Parlament în așteptarea unui răspund din partea guvernului la interpelarea sa.
Bani puțini pentru mulți
Potrivit Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu dizabilități beneficiază, indiferent de nivelul veniturilor, de o indemnizație lunară. Valoarea acesteia reprezintă 80% din indicatorul social de referință (ISR – 660 de lei astăzi), adică 528 de lei. În același timp, persoanele cu handicap accentuat beneficiază de o indemnizație de 53% din ISR, respectiv de 350 de lei.
Legea mai stabilește că persoanele cu dizabilități beneficiază lunar, tot fără să se țină cont de venituri, de un buget non-public complementar:
-
198 de lei (30% din ISR) – pentru adultul cu handicap grav;
-
146 de lei (22% din ISR) – pentru adultul cu handicap accentuat;
-
80 de lei (12% din ISR) – pentru adultul cu handicap mediu.
În plus, adultul cu handicap vizual grav poate primi o indemnizație de însoțitor, care, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Plăţi și Inspecţie Socială, a fost în decembrie de 2.363 de lei. Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent non-public sau indemnizație de însoțitor.
