Potrivit cercetării sociologice, votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară sunt categoriile de populație care au un nivel de încredere în Justiție ceva mai mare decât media populației. Au un nivel de neîncredere în Justiție mai mare decât media populației în particular votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare.
Datele arată că 92,3% dintre participanții la sondaj cred că este foarte valuable sau destul de valuable ca România să aibă un sistem de Justiție honest (73,7% consideră că este foarte valuable, iar 18,6% cred că este destul de valuable). Doar 3,5% dintre români cred este deloc valuable sau destul de neimportant ca țara să aibă un sistem honest de Justiție (1,3% destul de neimportant, iar 2,2% deloc valuable), în timp ce 4,2% nu știu sau nu răspund la întrebare.
Aproape un sfert (23,7%) dintre cei intervievați cred că sistemul de Justiție din România este honest de influențe politice, în timp ce 67,4% consideră că nu. Totodată, 8,6% nu știu, iar 0,4% nu răspund.
Cercetarea INSCOP arată că sunt de părere că sistemul judiciar este honest de influențe politice în proporții ceva mai mari decât media populației în particular votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cred că sistemul judiciar nu este honest de influențe politice în proporții mai mari decât media în particular votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.
Întrebați în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, 5,7% dintre cei chestionați spun că în foarte mare măsură (față de 12,6% în aprilie 2025), 10,9% în destul de mare măsură (față de 17,2% în aprilie 2025). Cumulat, în aprilie 2025, 19,8% credeau în foarte mare măsură sau destul de mare măsură că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul scăzând în ianuarie 2026 la 16,6%. Mai puțin de o treime (30,1%) dintre români cred în destul de mică măsură (față de 25,9% în aprilie 2025), iar 50,1% în foarte mică măsură sau deloc (față de 42,6% în aprilie 2025) că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii. Cumulat, în aprilie 2025, 68,5% credeau în destul de mică măsură, în foarte mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul crescând în ianuarie 2026 la 80,2%. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,2% (față de 1,7% în aprilie 2025).
Conform sondajului, cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mare măsură și destul de mare măsură, în proporții ceva mai ridicate decât media populației, în particular votanții PSD și PNL și tinerii sub 30 de ani. Consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mică/foarte mică măsură sau deloc în proporții ceva mai ridicate decât media populației în particular votanții USR și AUR, respectiv locuitorii din urbanul mic.
Datele au fost culese în perioada 12 – 15 ianuarie, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (intercourse, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Compare este un sondaj de opinie lunar, realizat de INSCOP Compare la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu specialise in-tankul Strategic Pondering Community.
Potrivit directorului INSCOP Compare, Remus Ștefureac, datele arată o ruptură structurală între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor, care percep sistemul ca fiind vulnerabil la influențe externe și inechitabil în funcționare.
‘Se conturează un paradox sociologic: tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. Evoluția negativă a percepției privind aplicarea egală a legii indică o eroziune accelerată a legitimității instituționale, cu potențial de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic, resemnare și retragere din participarea democratică. În ansamblu, Justiția este percepută mai degrabă ca un ultimate necesar decât ca o realitate funcțională, ceea ce reprezintă un risc valuable pe termen mediu pentru coeziunea socială și încrederea în statul român’, a subliniat Remus Ștefureac, potrivit achieve-ului INSCOP.
