China a început foraje pentru petrol și gaze în zona economică exclusivă a Taiwanului, o mișcare considerată de analiști ca parte a unei posibile strategii de expansiune și presiune asupra insulei.
China desfășoară operațiuni de foraj pentru petrol și gaze în zona economică exclusivă (ZEE) a Taiwanului, ceea ce analiștii interpretează ca o mișcare unilaterală a Beijingului de a revendica teritorii disputate și care ar putea facilita o eventuală invazie a insulei.
În lunile iulie și august, au fost observate cel puțin 12 nave pentru petrol și gaze, împreună cu structuri fixe – inclusiv o navă la mai puțin de 50 km de limitele apelor restricționate ale Insulelor Pratas, controlate de Taiwan, precum și suporturi din oțel pentru platforme de foraj offshore numite „jachete”. Această prezență în ZEE a Taiwanului nu fusese raportată anterior.
Specialiștii au explicat că aceste activități urmează strategia „greyzone” a Beijingului pentru a obține controlul asupra unor teritorii disputate. China revendică întreaga Marea Chinei de Sud, în ciuda deciziei Curții de la Haga din 2016 care a considerat ilegală această revendicare. De asemenea, Beijingul susține că Taiwanul este o provincie chineză și, în pregătirea unei posibile anexări forțate, a inițiat o campanie de „salami slicing”, reducând treptat spațiul controlat și apărat de Taipei.
Cu toate acestea, guvernul taiwanez nu a reacționat
„Agresiunea Chinei în zona gri utilizează frecvent activități comerciale pentru obiective expansioniste”, a afirmat Ray Powell, director al proiectului SeaLight de la Universitatea Stanford.
Prezența acestor nave și structuri a fost identificată pentru prima dată într-o analiză publicată marți de think-tank-ul american Jamestown Foundation, care a precizat că ele aparțin companiei de stat China National Offshore Oil Corporation (CNOOC).
Cu toate acestea, guvernul taiwanez nu a reacționat, deși aplică regulat legislația ZEE în alte regiuni.
Această lipsă de reacție a surprins analiștii. „Eșecul de a protesta astăzi riscă să normalizeze tăierea suveranității și încurajează alte încălcări”, se menționează în raportul Jamestown.
Structurile implicate sunt masive: o navă de peste 240 m lungime, cu punți echivalente cu 1,5 terenuri de fotbal, și două dintre cele mai mari platforme de foraj din Asia. Unele dintre aceste active se află în zonă de peste cinci ani, iar una a ajuns în 2024 la mai puțin de un kilometru de limitele apelor restricționate ale Insulelor Pratas. The Guardian a verificat independent majoritatea acestora prin site-uri civile de monitorizare maritimă.
Contestarea activităților petroliere și de gaze din ZEE-ul Taiwanului este complicată, deoarece Taiwan nu este parte la Convenția ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS) și nu poate folosi mecanismele sale de arbitraj. De asemenea, legislația internă privind aplicarea ZEE-ului este ambiguă, iar capacitatea maritimă a Taiwanului nu permite contestarea acestor activități.
„Platformele mari de foraj în ape adânci sunt teritoriul nostru mobil național și o armă strategică”
„Presupun că Taipei nu a avut capacități de răspuns, și asta explică de ce nu au reacționat”, a spus Bonnie Glaser, director al programului Indo-Pacific la German Marshall Fund. „Poate că au subestimat amploarea acestei acțiuni.”
CNOOC se prezintă ca „una dintre cele mai mari companii independente de explorare și producție petrolieră și de gaze din lume” și colaborează cu firme străine, inclusiv cu CPC din Taiwan, deși ministerul taiwanez susține că nu există contracte active.
Ca entitate de stat, CNOOC acționează și în interesul ambițiilor politice ale Beijingului. În 2012, președintele companiei, Wang Yilin, a declarat: „Platformele mari de foraj în ape adânci sunt teritoriul nostru mobil național și o armă strategică”, conform Wall Street Journal.
Profesorul Zhu Feng, de la Universitatea Tsinghua, a precizat că explorarea petrolului și gazelor este „în principal determinată de nevoile energetice ale Chinei” și nu vizează escaladarea disputelor teritoriale. „Mai degrabă reflectă poziția puternică a Chinei în apărarea drepturilor și intereselor revendicate în regiune”, a adăugat el.
Aceste activități au provocat anterior reacții dure din partea altor state. Recent, guvernul japonez a acuzat Beijingul că a poziționat 21 de platforme de foraj în interiorul ZEE japonez, într-un presupus efort unilateral de exploatare a câmpurilor de gaze din Marea Chinei de Est.
Beijingul a intensificat presiunea asupra Taiwanului prin exerciții militare, incursiuni și patrule ale gărzii de coastă
Raportul Jamestown avertizează că structurile „jachetă” pot fi folosite și în scopuri militare, „putând facilita scenarii de constrângere, blocadă, bombardament sau invazie împotriva Insulelor Pratas sau a Taiwanului în general”.
În ultimii cinci ani, Beijingul a intensificat presiunea asupra Taiwanului, asupra spațiului său maritim, prin exerciții militare, incursiuni și patrule ale gărzii de coastă în apele restricționate din jurul insulelor offshore.
„China a copleșit treptat apărarea Taiwanului cu agresiuni mult mai aproape de țărmurile lor, ceea ce poate face ca acest lucru să fie ceva cu care pur și simplu nu vor să se confrunte”, a declarat Powell.
„Guvernele nu reacționează public la agresiuni dacă consideră că o plângere ar ridica problema ce altceva pot face în legătură cu situația”, a completat Powell.
The Guardian a contactat Consiliul de Securitate Națională al Taiwanului și Ministerul Afacerilor Economice, ce a redirecționat întrebările către Consiliul pentru Afaceri Maritime și care a refuzat comentariile. Garda de coastă a Taiwanului a precizat că „menține monitorizarea continuă a țintelor maritime în zona sa de supraveghere”, însă explorarea petrolieră și colaborările nu fac parte din atribuțiile sale.
Ministerul Afacerilor Externe al Chinei nu a răspuns solicitării pentru comentarii, conform The Guardian.
CITEȘTE ȘI: Provocare pentru Occident: Xi Jinping îi primește cu fast pe Putin și Kim și își va etala viziunea pentru o nouă ordine mondială / video
